Liviu-Florian Jianu: „Cultura“ organizaţiei

A existat candva, spre sfarsitul epocii sclavagismului tarziu, si inceputul epocii feudalismului timpuriu, in epoca de triumph a libertatii si democratiei, un mare producator de linguri, cutite, si furculite. El avea o sumedenie de branduri, intre care sanatatea scalvilor, eliminarea risipei, satisfacerea absoluta a clientilor, sclavul potrivit la locul potrivit, dar mai ales producerea in ziua de ieri a tacamurilor comandate astazi, de un client. Mai mult decat atat: in toate materialele scrise in limba de lemn, si de tabla, pe care producatorul le baga pe gat ca si cursuri, sclavilor, se amintea la fiecare cuvant de „revolutia culturala” si „cultura” organizatiei producatorului.

Fireste, este vorba de cultura lingurii, cutitului, si furculitei, fara de care nu ar fi existat nici Iliada si Odiseea lui Homer, nici Infernul lui Dante, nici Vechiul, ori Noul Testament, ori Coranul, nici Vedele, nici Mahabharata, nici Eminescu, nici Tagore, nici Poe, si, in general, nici-un bun spiritual. Iata cum nici Cuvantul, nici informatia, nu ar fi existat pe lume, fara „revolutia culturala” a stomacului, pe care il vedem astfel ridicat la locul pe care il merita, ca factor de cultura, iar nu factor civilizator, asa cum in mod gresit il clasifica, in „Jurnalul unui jurnalist fara jurnal”, sclavul de proasta amintire, I.D. Sarbu. Iata ce spunea, in rezumat, acest sclav: Cultura creeaza bunuri spirituale, in timp ce civilizatia creeaza bunuri materiale. >>>>

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s