SIMTUL REALITATII – Ioan Mugioiu(Elvetia): „Suveranitatea statală în loc de sărăcie“

Langenthal. Elveţia. 14 Septembrie 2008. Un titlu deosebit de sugestiv al unui articol foarte interesant apărut în ziarul <<Zuercher Zeitung>> ,din 26 Iunie 2008, sub semnătura D-lui Johannes B. Kunz (şeful actual al Secţiei de Sarcini Extraordinare din Secretariatul de Stat în Departamentul Confedera-ţiei Elveţiene) : „Suveranitatea statală în loc de sărăcie. De ce ţările dependente de ajutorul de dez-voltare trebuie să devină suverane.”

„Suveranitatea statală e considerată pe scară largă astăzi ca o piedică în colaborarea internaţională, pace şi bunăstare. De fapt şi adevărat, suveranitatea este cauza bogăţiei în Vest, deaceea este ea apă-rată în ţările care năzuiesc spre bunăstare din Est. Subdezvoltarea Sudului este urmarea lipsei de su-veranitate. Politologul francez Bertrand de Jouvenel descrie suveranitatea ca totalitatea autorităţii legitimate a statului, ca o idee modernă ale cărei începuturi pornesc de la prăbuşirea nobililor euro-peni şi concentrarea puterii în persoana stăpînului absolut şi suveranului.”

Revoluţia franceză a realizat la 1789 un nou suveran: „statul popular”.

Există oare în istorie vreun exemplu de stat cu suveranitate limitată, dar cu o bunăstare spirituală şi materială ridicată ? Pînă la timpurile actuale, nu. Statul este singura formă de organizare socială, care poate asigura unui popor sau naţiune bunăstarea. Tocmai prin caracterul colectiv şi deci un ţel unic centralizat. >>>>

UN MARE DUHOVNIC IN SUFERINTA – Părintele Mina Dobzeu – grav bolnav

Parintele Mina, cel care l-a botezat in inchisoare pe Nicolae Steinhardt, grav bolnav

Parintele arhimandrit Mina Dobzeu, cel care l-a botezat in inchisoare pe monahul Nicolae Steinhardt, se afla internat in stare grava la Spitalul de Boli Infectioase din Iasi, dupa ce a facut o reactie alergica la medicamentul biseptol, transmite Mediafax, preluat de Romanian Global News. Parintele arhimandrit Mina Dobzeu a fost adus la spitalul iesean in urma cu cateva zile de la Spitalul din Harlau, unde, potrivit apropiatilor sai, nu ar fi primit tratamentul corespunzator.
Astfel, in urma unei alergii la medicamentul biseptol, preotul in varsta de 87 de ani a dezvoltat rani pe tot corpul din cauza mancarimilor. Conducerea Spitalului de Boli Infectioase din Iasi sustine ca bolnavul are parte de ingrijire corespunzatoare in unitatea medicala dn Iasi.
„In cadrul pavilionului patru din spitalul nostru a fost internat parintele Mina Dobzeu, dupa ce a fost tratat la un spital din Husi si a facut o alergie severa la biseptol. Ranile lui sunt pansate tot timpul, iar in tratarea lui se foloseste un unguent pe baza de cortizon”, a declarat duminica seara Carmen Manciuc, purtator de cuvant al Spitalului de Boli Infectioase din Iasi.
In ceea ce priveste starea de sanatate a parintelui Mina, medicul iesean a spus ca aceasta „este buna, atat cat se poate sa fie la un barbat in varsta de aproape 90 de ani”.
Parintele Mina Dobzeu s-a nascut in Basarabia si este unul din veteranii de razboi ai Armatei Romane. A fost arestat in 1948 pentru 11 luni, intrucat a protestat impotriva scoaterii invatamantului religios din programa scolara. In anul 1959 a fost din nou incarcerat la Jilava pentru ca s-a declarat impotriva decretului privind desfiintarea manastirilor si reducerea personalului monahal. Tot atunci a fost exmatriculat de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. >>>>

SCOALA CA RING DE LUPTE – Victor Martin: „Lege sau morală?“

Shakespeareienii vor spune: asta e întrebarea. Entuziasmaţii de propria lor prestaţie politică vor spune: asta e întrebare? Este o întrebare atâta timp cât nici legea, nici morala nu există. Intenţionat sau neintenţionat, ordinea publică şi bunele moravuri sunt amestecate.

Încă de la început, se evidenţiază faptul că, la baza “meciurilor” din şcoli, televizate sau nu, stă lipsa de educaţie a elevilor şi profesorilor, deopotrivă. Excepţiile vin tocmai să întărească regula.

Nu poţi şti niciodată a cui e dreptatea într-o altercaţie elev- profesor. De frica profesorului sau de frica elevului terorist, nimeni nu vrea să vorbească, iar mass-media, de dragul senzaţionalului, de multe ori, prezintă distorsionat faptele. În relaţiile dintre elevi sau cele dintre profesori lucrurile sunt şi mai complicate.

Cunosc un caz în care un profesor a lovit alt profesor, a fost dat în judecată şi a plătit sute de milioane de lei. Ei bine, nu cel lovit avea dreptate, ci acela care a dat cu pumnul; el, fiind îndelung hărţuit moral de “victimă”, n-a mai rezistat nervos şi l-a pocnit. Dacă poliţia ar reacţiona la sesizări de acest tip, nu ar avea loc astfel de episoade.

Relaţiile interumane sunt foarte complicate şi nu are cine să le descurce; sociologii şi psihologii poliţiei, în majoritate, au obţinut postul cu bani. Aici s-a amestecat legea peste un gest de reparaţie morală. Ce morală poate fi atunci când faci pe unul prost, el e chiar prost, în sensul unui QI mic, iar legea te condamnă să plăteşti daune morale? >>>>

CAPITALISM DE DAMBOVITA – Alexandru Leitner-Moruzzi: Din „Inventarul monopolurilor“

Nu stiu cum este prin SUA dar, pe aici, sunt tot felul de chestii menite sa sporeasca profiturile bancilor. De exemplu, o firma, cat de mica, este obligata sa-si deruleze operatiunile financiare printr-o banca, contractata conditionat inainte de infiintare. Daca firma lucreaza cu cash, nu are voie sa tina sume mari in cassa, fiind obligata sa depuna sumele adunate peste zi in banca. Asta inseamna comisioane obligatorii, atat la depunere cat si la retragere. Tot aici, s-a dat o lege prin care esti obligat sa-ti depui o parte din asigurarile sociale intr-o banca privata, statul garantand numai sumele depuse, in caz de faliment al bancii. Sumele depuse sunt fabuloase (asigurari sociale pe zeci de ani), banca dispunand discretionar de ele pana la data pensionarii. Inca n-a beneficiat nimeni de o pensie privata ca sa vedem cum se vor achita bancile (care or mai exista atunci) de obligatii. Tot aici, s-au „aranjat” intelegeri intre casele de pensii si banci, pentru livrarea pensiilor pe carduri. Cunosc bine cazul unde, printre bancile „agreate”, din trei banci la „alegere”, doua sunt campioane la devalizare cu carduri falsificate. Astfel, una din bancile cele mai serioase (dar care nu stie sa unga), ING nu a fost agreata (poate pentru ca da dobanda de peste 8% la depuneri), preferandu-se BRD (cu probleme la securitatea depunerilor) sau BCR (campioana la comisioane), ambele cu dobanda 0% la depuneri. Asa ca nu trebuie sa mire pe nimeni ca suntem extrem de pesimisti … >>>>

OPINII – Al. Florin Ţene: „Presa, câinele de pază – sau haitele de câini care muşcă democraţia“

Atitudinea consecvent critică a unor trusturi de presă,scrisă ,dar mai ales TV,de la noi,au subminat consensul politic,mai ales în ultimii patru ani,făcând,astfel, guvernarea să fie bulversată.Se cunoaşte faptul că presa,în ţara noastră,şi-a avut începutul în secolul XIX.(În 1829 la Bucureşti-Ion Eliade Rădulescu cu sprijinul lui Kisseleff scoate Curierul Românesc,primul ziar din Muntenia,iar la Iaşi apare Albina Românească a lui Gheorghe Asachi),care după 1989 a cunoscut un avânt deosebit,căpătând şi sintacma de”câinele de pază”al democraţiei.Însă,după o perioadă gri şi aservită unei dictaturi criminale.

Există în presa noastră două tendinţe:una de stânga(vezi Antena 1,2,etc.)ce propovăduieşte idei de stânga în folosul patronilor îmbogăţiţi prin practici ne ortodoxe ,ce” plâng “ pe umerii celor cu pensii de 3 lei, şi cealaltă de dreapta(vezi postul Realitatea TV).Criticii,totuşi de stânga se plâng că produsele presei sunt covârşitor de conservatoare în sensul că ele consolidează status quoul.Ei îi acuză pe ziarişti că nu au o atitudine suficient de critică faţă de politica preşedintelui şi a premierului,care sunt de dreapta.Dar,să spunem şi adevărul ,aceştia nu sunt atât de bogaţi ca o parte din conducerea partidelor ce se autodefinesc de stânga. >>>>

BANCHERUL ROMAN – Cezar Adonis Mihalache: „Când hidra s-a trezit…“

Perspectivele economice sunt sumbre. Dar adevăratul cenuşiu al orizontului de aşteptare vine din îngrădirea pe care clicile încearcă să o impună ca măsură de protecţie a propriei bunăstării. Este una dintre cele mai solide bresle. Iar înnodarea propriului interes cu acela al politicului face din ea şi una dintre cele mai periculoase. Inclusiv pentru ideea de libertate.

Bancarii sunt gata să sacrifice libertatea de exprimare pentru propria satisfacţie pecuniară. În fapt, pentru o autosuficienţă în spatele căreia să-şi baricadeze avantajele de breaslă şi, mai ales, pe cele de finalitate a intrereselor de clică. Astfel, Asociaţia Română a Băncilor vrea să crească gradul de încredere al populaţiei în bănci prin impunerea unui regim strict de vehiculare a informaţiilor, solicitând ca persoanele care lansează sau publică informaţii care ar putea stârni panică în rândul populaţiei sau la nivelul mediului de afaceri să fie condamnate penal. Asociaţia a găsit sprijin chiar la nivelul ministrului justiţiei, dar şi al procurorului general, fiind o reacţie de “apărare” faţă de nenumăratele ştiri alarmiste din ultima perioada potrivit cărora cel puţin două bănci mari din România ar urma să se confrunte cu grave probleme financiare din cauza crizei mondiale.

Nimeni nu a reacţionat. Nimeni nu s-a arătat dezgustat de acest mamut cu picioare de lut care se dovedeşte a fi sistemul bnacar. După ce 18 ani s-a hrănit pe seama simplului cetăţean, spoliindu-l cu zeci de comisoane pe seama dorinţei acestuia de a-şi achiziţiona un banal televizor (unii ajungând în situaţia de a-şi vinde pe nimic casele şi masinile pentru a-şi achita ratele umflate cu zeci de comisoane la fierbătorul de cafea şi uscatorul de păr), >>>>

Ioan S. Pop: „Apocalipsa economiei mondiale a început“

…dar Dumnezeu este in control

Dragii mei,politicienii lumii, liderii finantelor mondiale si managerii marilor banci si corporatii internationale se confrunta de citeva luni cu o criza mondiala financiar-economica fara precedent; haosul si panica generalizata s-au instalat azi in intreaga economie mondiala! Cele mai mari 251 de companii americane au pierdut in ultimele 6 luni peste 7300 Miliarde de USD iar datoria publica cumulata a S.U.A. a depasit ieri 10.000 de Miliarde de USD !!! Supra-consumului desantat si irational i-a sosit nota de plata!

Astazi, din nou, bursele financiare din Asia si Europa s-au prabusit, multe din ele suspendindu-si activitatea sau nedeschizind-o deloc, ca cea din Romania – B.V. Bucuresti. Guvernul Islandei a declarat falimentul si a apelat, in extremis si provocator, la Banca Rusiei care i-a imprumutat, de urgenta 4 Miliarde de euro. Rusia, China si Tarile Musulmane exportatoare de petrol sunt avantajate de existenta unor rezerve valutare mai mari.

Urmind exemplul Administratiei S.U.A., Guvernul Marii Britanii cit si al Frantei, Belgiei, Germaniei, etc, trec la preluarea si nationalizarea a zeci de banci, altele falimentind fara colacul de salvare guvernamental. In curind fostele valute forte vor fi denominate, marea masa monetara nemaiavind acoperire in aur si bunuri certe. >>>>

Alex Cetăţeanu(Canada): „Mai sunt locuri de trăit pe planetă…“

Am revenit la Montreal ieri noapte. Am facut un mic „tur de forta” la volan – Montreal, Toronto, Fort Wayne/IN, Chicago/IL si de acolo, soarta m-a dus in micuta localitate Longlac, situata in nordul provinciei Ontario. De la Chicago am plecat la ora 8 dimineata si am ajuns la Manitouwadge la ora 8 seara, unde am avut surpriza sa constatam (am fost cu un colaborator de la compania mea) ca soseaua, pana acolo – ireprosabila, intra in padure si nu mai avea asfalt, asa cum suntem bine obisnuiti. Am fost nevoiti sa ramanem acolo, la Manitouwadge. Intuneric bezna. Am „orbecait” pe strazile pustii care se terminau brusc in padure, pana am gasit deschisa o statie de benzina „Petro Canada”. A fost pentru noi ca o oaza in desert. Un barbat intre doua varste,deosebit de amabil si o fata frumoasa cu niste sani mai mult decat provocatori, nu s-au lasat cu telefoanele pana nu au gasit un „bed and brekfast” si sa ne conduca cativa kilometri pana la o casa mica, inconjurata de padure. Cu toate indicatiile, ar fi fost greu de gasit, daca cei doi nu erau atat de amabili. O curatenie desavarsita – intr-un loc fermecator si in plus – internet de mare viteza. Dar cine mai putea sa reziste la computer dupa asa drum lung ?

Am adormit „bustean” si ne-am trezit tot pe intuneric, la ora 6 dimineata. Gazda noastra (o femeie frumoasa) ne astepta cu cafeaua gata facuta, cu paine prajita, cereale, lapte si gemuri diferite. Cel de afine (blueberry ?) a fost cel mai bun. >>>>

Alexandru Petrescu(Spania): Sebastian Radu (un român ca oricare român)

În fiecare an Valencia (Spania) organizează popularul Campus Party. Între 28 iulie şi 3 august peste 7500 de participanţi sunt prezenţi într-un life în care ahtiaţii internetului stau conectaţi 24 de ore din 24 dormind care cum pot. Sloganul lor în acest an este: „Internetul nu este o reţea de computere, internetul este o reţea de persoane!” Această ediţie are ca invitaţi de onoare pe: Stephen Hawing, Al Gore, Neil Amstrong, Nicholas Negroponte şi Rudoph Giuliani care vor susţine conferinţe presei, firmelor şi concurenţilor jucători de specialitate. Belinda Galiano, organizatoarea acestui Campus Party, a declarat: „Anul acesta vom fi ca şi mierea, avem la îndemână 6,5 milioane euro în cheltuieli. Vor veni la noi creatorul limbajului PHP, Rasmus Lerdorf, preşedintele Linux Internacional, Jon ‘Maddog’ Hall, şi ‘bloggers’ Mary Hodder şi Regine Debatty. Campusul a fost deschis de cel ce e considerat „tatăl” internetului, Sir Tim Berners-Lee.

Am început ca o glumă în 1997, cu o participare de doar 250 persoane, iar acum 7488 de înscrişi şi o infrastructură de 80 kilometri de cablu de reţea şi 10 kilometri de fibră optică pe care vor alerga cu o viteză de conexiune de 7,5 GB pe secundă. Belinda a dorit să sublinieze şi prezenţa singurului român în echipa naţională a Spaniei. El se numeşte Radu Sebastian, este originar din oraşul Ploieşti şi are 26 de ani.

Radu a sosit în Spania acum şapte ani ca fotbalist de la Petrolul Ploieşti când primise o ofertă din partea celebrului club Real Madrid să facă o serie de probe pentru a intra în echipele sale de elită. Seby cum este alintat de spanioli a reuşit în scurt timp să devină o persoană polifaţetică. >>>>

Pompiliu Comsa : Din culisele pieţii imobiliare locale

* cum şi de ce dai un preţ de 30-40 % mai mare pe o locuinţă veche, insalubră, cu foarte multe defecte, în comparaţie cu apartamentele noi care întrunesc calităţile impuse de legislaţia europeană * noutăţi despre sistemul locuinţelor pasive * avantaje şi dezavantaje, condiţii, perspective

Poate aţi aflat sau nu, în România, până în prezent, nu există un Institut de Statistică Imobiliară, pentru a se putea publica o situaţie certă, corect diagnosticată, care să certifice cauzalitatea unui rezultat la un moment dat. Este adevărat şi că se poate face o analiză şi trage o concluzie şi în urma unor statistici ale companiilor interesate în domeniu. Cert este şi că Uniunea Notarilor Publici din România are înregistrat în primele luni ale anului în curs o creştere a tranzacţiilor imobiliare faţă de primele luni ale anului precedent, cu 51 % mai mult. În luna mai 2008 însă au scăzut tranzacţiile imobiliare cu 1 % faţă de prima parte a anului, iar în luna iunie din nou tranzacţiile imobiliare au scăzut de 5 ori mai mult. Fenomenul a creat nelinişte în rândul celor interesaţi, fiecare creând scenarii ce previzionează stagnarea tranzacţiilor imobiliare. Dar despre toate acestea, dar şi despre fenomenul real, în ascensiune şi, se pare, dorit, al locuinţelor pasive, purtăm un dialog cu doamna jurist Cornelia Andrişoi, manager Master Residential Galaţi. >>>>

N.D. Rusu: „O româncă din Luxemburg care nu îşi uită ţara“

Multi, foarte multi oameni au fost nevoiti sa-si paraseasca Tara din varii motive si sa inceapa cu eforturi si sacrificii o noua viata in conditii grele, necunoscute, sa se adapteze si sa-si croiasca o viata noua in tara unde si-au gasit adapost. Dupa trecerea anilor insa intervine intotdeauna dorul si nostalgia locurilor si Tarii unde te-ai nascut si te-ai format, dorul de parinti, rude si prieteni, dorul si amintirile a tot ce-ai lasat in urma; pe tot parcursul vietii, aceste legaturi nu se rup niciodata.

Putini dintre noi insa reusesc sa contribuie cu ceva la imbunatatirea vietii, a conditiilor de trai din locurile de bastina. Iata de ce este demn de luat in seama efortul depus de unul dintre conationalii nostri, doamna Maria Felicia Pusa Becker-Brindea, stabilita in comuna Bech din Marele Ducat al Luxemburgului. Dincolo de lupta pentru existenta, domnia sa a luat initiativa si si-a consacrat eforturile pentru imbunatatirea conditiilor de viata din localitatea natala, Ciutelec, (jud. Salaj), prin infiintarea unui dispensar medical care va deservi cca 880 de persoane.

Nu a fost usor si vreme de mai bine de 2 ani, doamna Pusa Becker-Brindea a insistat si intervenit la autoritatile luxemburgheze pentru acordarea unui sprijin material si financiar in acest scop; totodata a antamat si autoritatile comunei Ciutelec, pendinte de primaria Tauteu, pentru acordarea unui sediu corespunzator. Datorita acestor eforturi, domnia sa a reusit sa sensibilizeze autoritatile, creandu-se un parteneriat intre „Antanta Societatilor” de pe langa comuna Bech din Luxemburg si primaria comunei Tauteu, pentru realizarea acestui proiect. Membrii „Antantei Societatilor” au donat suma de 20.000 de euro, bani rezultati din activitati de voluntariat, pentru dotarea dispensarului cu aparatura specifica, electrica si electronica, mobilier, si medicamente de urgenta. >>>>

Bogdan I. Stanciu: „Punct final în «procesul icoanelor»“

Odata cu comunicarea in scris a Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie in procesul Ministerul Educatiei + Asociatia Provita Bucuresti vs. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii + Moise Emil, se incheie (deocamdata) campania ‘Salvati Icoanele Copiilor’ care a debutat in noiembrie 2006 cu formarea ‘Coalitiei pentru Respectarea Sentimentului Religios’.

Prin aceasta Decizie a ICCJ, datata 11 iunie 2008, Recomandarea nr. 323/2006 a CNCD de interzicere a prezentei simbolurilor religioase in scolile publice, a fost anulata ca nelegala.
Puteti citi textul Deciziei ICCJ la http://www.salvati-icoanele.info/
Multumim inca o data tuturor pentru sprijinul acordat, moral, duhovnicesc sau material, pentru sustinerea actiunilor civice si in instanta ale
Asociatiei noastre. >>>>

LUMEA PE DOS ?-Viorel Roman: „Împărat“ şi „Papă“

Problema sau Chestiunea Orientală : Serbia fără Kosovo / Georgia fără Abhazia şi Oseţia de Sud

Debutul Chestiunii Orientale este Pacea de la Kuciuk Kainargi / Silistra 1774. Ţarul învingător şi Sultanul fără vlagă se înţeleg în privinţa patronajului Moscovei asupra ortodocşilor ajunşi sub musulmani. Aceasta Problemă este nodul gordian al celor 8 războaie ruso-turce (1710-1878) pentru a « doua Romă », aşa că independenţa Kosovo-ului, sub patronajul SUA/UE şi a Abhaziei şi Oseţiei de Sud sub cel al Rusiei sunt de neînţeles fără luarea la cunoştinţă a Problemei Orientale, care numai aparent s-a încheiat cu dispariţia Sultanului turc şi Califului după Primul Război Mondial.

Un mileniu – de la Mahomed până la eşecul din faţa Vienei – lumea islamică condusă de Sultan şi Calif domnea pe trei continente. Dar după victoria Papei şi Împăratului la Viena 1683, Ţarul Petru cel Mare, urmaşul Împăratului Imperiului Roman de Apus se consideră îndreptăţit să moştenească el a « doua Romă ». Patriarhul grec, după experienţa cu cruciaţii, era de partea Sultanului şi a Ţarului. Astfel s-au configurat forţe imperiale într-un permanent conflict, război – cald sau rece -, care determină soarta lumii : (1) creştinii occidentali, conduşi de Împărat şi Papă, (2) creştinii ortodocşi, conduşi de Ţar şi (3) mahomedanii conduşi de Calif. >>>>

PARADOXURI – Eva Iova : „Cât de bine e să fii prost“

„La ultima sa sedinta din vara acestui an, Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria a reluat spinoasa problema a preluarii complexului scolar romanesc din Jula, reactualizand decizia Adunarii Generale a ATRU din noiembrie anul trecut. Atunci, ATRU nu a reusit sa-si vada cu ochii implinindu-se acest vis, deoarece atat Primaria Julei, cea care administreaza Scoala generala si Liceul „Nicolae Balcescu” din Jula, cat si corpul profesoral, autoconducerea elevilor, consiliul parintilor si marea majoritate a opiniei publice, si-au exprimat ingrijorarea in ceea ce priveste viitorul acestei institutii, daca aceasta ajunge pe mana unei autoguvernari de numele careia se leaga in primul rand aparitia si inradacinarea etnobusiness-ului in Ungaria. Cu aproape un an in urma, totusi nu aceste pareri opozante au fost cele care au stopat acest demers al ATRU, ci Oficiul de Administratie Publica, care a aratat ca nu s-au respectat anumiti termeni obligatorii pentrua prelua scoala. Invatand din greselile trecutului, conducerea ATRU a reactualizat problema preluarii scolii dinJula inca la o sedinta din vara a Comisiei de Invatamant, din care face parte si directoarea scolii julane. Acolo, doamna Maria Gurzau a prezentat inca odata parerea negativa a profesorilor si a consiliului parintilor in legatura cu acest caz. Insa, vicepresedintele Gulyás, care nici macar nu se injoseste sa vorbeasca in limba acelei minoritati despre care pretinde ca o reprezinta, i-a raspuns directoarei cu nerusinare: „A nem is egy vélemény!” (adica, si „nu” este o parere). Intr-un fel, el are dreptate: oricarei autoguvernari pe tara care vrea sa preia o institutie scolara i se cere doar sa ataseze dosarului parerea elevilor si a parintilor. >>>>

OPINII INCONFORME – Ioan Mugioiu(Elvetia): „A vorbi de EXPATRIAŢI e o glumă“

Desigur este interesant de a sti cum traiesc cele 3,5 milioane de romani din afara tarii. „Reteaua Sociala a Romanilor Expatriati din Toata Lumea” e un titlu sugestiv de organizatie, titlu care defineste componenta acestei organizatii.

Eu n-am stiut pina acum ca au existat milioane de expatriati. Caci asta ar insemna ca romanul este foarte demn ca om, ceea ce desigur i-ar fi adus respectul in Europa (respect care nu exista. Elvetia nici nu vrea sa accepte pe cetatenii romani, precum pe ceilalti cetateni din celelate tari ale Pietii Comune. Si in celelalte tari vestice sint romanii nedoriti, cu toata pregatirea lor profesionala superioara din timpul comunismului). Ori, dupa cum este binecunoscut , romanul e definit in principal prin lasitate. Dovada sint cei aproape 20 de ani de desfiintare a Statului Roman, practicata de romanul insusi si nu de straini (rusi, germani,englezi, francezi, Piata Comuna, „zona geografica critica” = zona de minima rezistenta, etc).

In ultimul timp tot mai multi romani se declara ca au fost dizidenti, luptatori pentru libertate si drepturile omului. Un biolog din Berna (Elvetia) mi-a scris in Ianuarie 2008 ca el a fost luptator anticomunist. Dar fara nici un fel de baza de argumentatie. Pur si simplu el s-a autodefinit si autoindoctrinat. >>>>

~GANDURI DE DEPARTE – Alexandru Nemoianu(SUA)- „Case de carton” si lumea iluziei

Drumul in Minnesota a fost cu bine.Zona este asemanatoare geografic Michiganului,teren plat si foarte multe lacuri „nordice”.Si nivelul general al populatiei este cam acelasi.Diferenta ramane ca stratul prim de colonisti albi erau germano-scandinavi.Mi se pare ca in general au o mai mare deschidere mentala si mai mult simt civic critic.Adica sunt capabili sa stea putin peste jingoismul troglodit.

Andrei si Evelyn sunt bine. Se afla acuma intr-o cu totul alta categorie economica decat mine dar au bun simt si cred ca vor intelege ca asta inseamna „mijloc” nu scop.Dar sunt cu capul pe umeri si inteleg bine ca in continuare sunt si pana la sfarsitul vietii,vor ramane proletari si deci marfa de consum.
Pentru moment stau intr-o casa inchiriata..Casa in care stau este tipica pentru vremea actuala;carton foarte frumos ornamentat si foarte scump.Foarte interesanta .
O casa „mare” si noua,la toate modurile.In realitate o imitatie de conac facuta,realmente din carton.Deci un exemplu eminent de vremea „decorului”.Tot interesant.
Oameni cu venituri obisnuite(adica oricum mult peste „medie”) ar putea sa isi imagineze ca ar fi a lor,ca o pot „cumpara”, platind „rate” ,cam 1/4 din venitul lor lunar,vreme de treizeci de ani.Doar un cretin isi poate imagina ca o asemenea structura poate exista ,poate supravietui vreme de treizeci de ani! Dar la situatia pe care o au ei vor putea sa isi cumpere o casa „reala” curand.
6 Octombrie,2008

CIVILIZATIA EXEMPLULUI – Cezarina Adamescu: „Sub semnul cuvântului. Omagiu: 80 de ani în slujba tiparului: Angela Popa (Galaţi)“

S-a născut pe ape în prima dimineaţă de luni a anului 1913. La sud de Varna, pe un vapor, dintr-o frumoasă grecoaică – Zenovia – şi tatăl, un grec bogat, Dumitru Popa Mihail, pe atunci drector general al întreprinderilor mici alimentare. Toată noaptea Dimitrios o implorase pe soţia sa Zena să mai amâne puţin, măcar până ar fi ajuns în localitatea apropiată Smirni ( ca şi când tinerei gravide, apucată brusc de durerile facerii, i-ar fi stat în putinţă!) – ivirea pe lume a micului înger cu nume predestinat – Angela – care, în pofida valurilor ameninţătoare premonitorii şi a furtunii nebune – aşa cum va fi şi viaţa ei zbuciumată, – se grăbea, neţinând cont de rugăminţi, nici de amânări şi dădea semne iminente că vrea să-şi facă apariţia pe lume. Şi înspre ziuă, ca şi când s-ar fi trezit dintr-un somn lung şi trebuia să înoate la mal prin lichidul acela amniotic, Angela scoase primul strigăt de glorie ţâşnit parcă din izvorul fierbinte şi cast pe care a alunecat la venire. Sfânta magmă roşie o însoţea pe fetiţa aceasta micuţă şi negricioasă, punându-i existenţa încă de la început sub semnul incertitudinii. Pe mama Zena o ademeneau cu duhul blândeţii, spiriduşii durerii şi ai fierbinţelii care îi provocau delir şi sudoare rece şi fierbinte. Sosiseră deja ursitoarele despletite, cu părul curgându-le ţurţuri, să-i menească un destin nepereche, aflat SUB SEMNUL CUVÂNTULUI. >>>>

ATITUDINI ERETICE – Adrian Botez: „Noul martiriu al ortodoxiei“

Pentru a afla esenţialul despre noima şi starea creştin-religioasă specifică a Duhului nostru (prin comparaţie cu celelalte Duhuri ce-şi zic „creştine”), preferăm să-l întrebăm pe “Prinţul Ortodoxiei” secolului XX – părintele DUMITRU STĂNILOAE – care iată ce ne răspunde:

Catolicismul nu vede varietatea eternă a neamurilor şi reduce apreciabil chiar sensul şi valoarea personalităţii. În el se manifestă, aproape cu exclusivitate, tendinţele uniformizatoare, centralizatoare, autoritare; el e prea mult juridic şi prea puţin duhovnicesc, prea multă poruncă omenească şi prea puţin har dumnezeiesc; el e colectivist, în paguba personalismului. Protestantismul cade în alte extreme: e individualist şi fără nicio credinţă în ajutorul dumnezeiesc şi în posibilităţile de îmbunătăţire a vieţii omeneşti în viaţa aceasta.

Oricare viaţă funcţionează după aceste ritmuri defecte ajunge repede la tulburări, la epuizare.

Ortodoxia este, însă, ritmul în care se regăseşte însăşi suflarea cea mai autentică a vieţii totale, a vieţii în dorire spre progresul prin care se vindecă răul care a rănit-o şi prin care se înalţă spre perfecţiunea care este adevărata ei stare de normalitate. Ortodoxia este adevărata entelehie a vieţii, drumul drept al ei, legea care o duce spre idealul cuprins virtual în real. (…). Sfântul Maxim Mărturisitorul, un mare filosof antropolog creştin, zicea odată: <<Dacă suntem după chipul lui Dumnezeu, să devenim de fapt ai noştri şi ai lui Dumnezeu>> >>>>

ROMANI IN OCCIDENT – Alexandru Petrescu: „De la şantiere (părăsite) la cules de struguri“

Sute de caravane de spanioli au parasit zona provinciei Andaluzia Regatului Spania din cauza crizei economice si mai ales a sfarsitului asa zisului boom imobiliar in constructii. Sute de muncitori in constructii de origine spaniola (se estima ca sunt peste 10.800 persoane) pleaca in masa catre zonele viticole din sud -vestul Frantei pentru culegerea strugurilor Traim un paradox inexplicabil In timp ce sapiolii se duc in Franta sa munceasca pe o perioada de 35-40 zile cate 10-12 ore pe zii pentru o suma de 2500-3200 euro ;romanii accepta sa lucreze in locul lor chiar pe propietatile celor ce pleaca.Diferenta conditiilor oferite de catre francezi muncitorilor spanioli este superioara a taberelor ridicate de catre romani la marginea locului de munca.Juan Galvan de la Sierra este un andaluz de 35 ani „Eu plec de la 8 ani in fiecare an sa culeg viile in Franta ,cu parintii iar acum ma ocup personal de conducerea caravanelor spaniole .Majoritatea ne luam in bagaje „garbanzos”(naut)din care-si pregatesc felul de mancare ata de iubit de spanioli precum „sarmalele” sau „mamaliga” pentru romani.

Satul La Herrera (Albacete) are doar 400 locuitori .De o saptamana se vede cucerit ad-lterram de catre peste 2500 romani in marea lor majoritate rromi care si-au instalat corturile chiar si in parcurile satului pe trotuare sau mai rau pe canalul apeductului Segura -Tajo.Primarul Pablo Escobar ne-a declarat ca aceasta invazie a satului este foarte danina pentru ca romanii isi fac necesitatile in apa se spala arunca mizerii ,laturi care pericliteaza alimentarea cu apa a peste 2 milioane de persoane ce depind in provinciile Murcia, Alicante si Almería.Primarul subliniaza ca zilnic sunt stranse peste o tona de gunoaie de pe urma romanilor iar in parcul central unde romanii noaptea fac fieste si pun muzica araba si turca(se refera la manele)pana tarziu stringem peste 150 sticle de bautura. >>>>

LUMEA VAZUTA DE LA MALOVAT – Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Bobocii ni i-a mâncat vulpea!“

A venit toamna cu bucuriile şi tristeţile ei. Se spune ca e vremea când se numără bobocii. Dacă sunt! Nu e toamnă fără grămadă, zice o vorbă românească, numai că şi anul acesta în ograda ţăranului grămada e parcă mult mai mică decât în anii trecuţi. Din an în an seceta ucide totul în părţile noastre. Până şi speranţele ţăranului le-a ucis! După 1989 porneam la drum cu un elan extraordinar. Toţi voiam pământ, toţi croiam planuri care de care mai îndrăzneţe. Bătrânii voiau să arate tinerelor generaţii ce înseamnă pământul, munca în agricultura privată şi roadele ei. Voiau să reînvie vremile de altădată. Certuri şi procese pentru câte o palmă de pământ, pentru o brazdă, pentru un slog. Puţin lipsea în unele cazuri, ca oamenii să nu-şi dea în cap. Tinerii priveau curioşi, încrezători sau nu, această zbatere a părinţilor şi bunicilor lor. Se iveau şi alte perspective la orizont, alte posibilităţi de câştig. Mirajul depărtărilor îi fascina pe mulţi. Nu ştiau nici ei încotro s-o mai ia şi pe cine să mai asculte. S-au împărţit pământurile, au fost mulţumiri şi nemulţumiri. Lumea de la sate s-a apucat de treabă. Oamenii erau convinşi că le-a pus Dumnezeu mâna în cap. S-au apucat să cultive pământul cu multe şi de toate. Au apărut şi subvenţiile, multe-puţine câte au fost, mici sau mari, dar însemnau, totuşi, ceva. Faptul că şi statul se implica şi se făcea că-i ajută le dădea curaj.

Au trecut 18 ani de la schimbarea de macaz şi dezamăgirea cuprinde pe tot mai mulţi. Din an în an parcă tot mai puţin a produs pământul, parcă tot mai slabe producţiile. Cheltuielile uriaşe pentru înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor au descurajat pe cei mai mulţi. >>>>

CRIZA GLOBALA SE ASCUTE – Alexandru Leitner-Moruzzi: „Americanii naţionalizează băncile; e bine?“

Din pacate alta solutie nu exista. Ajunsi aici, americanii de rand pierd in orice situatie. Important este ca pierderile sa fie minimizate. Din cate stiu, cand invatam la economia politica despre capitalism, nu-mi amintesc ca nationalizarea societatilor falimentare sa fi fost considerata o masura „comunista”. Este doar o parghie de limitare a dezastrului si de salvare a locurilor de munca (economiilor, in cazul bancilor).

Problema este ca creditul, coloana vertebrala a economiei capitaliste, este primul care intra in colaps, deregland tot ce are legatura cu el, inclusiv piata libera. Parerea mea personala este ca aceasta criza are loc din cauza dorintei SUA de a fi unicul „jandarm mondial”. A repetat exact politica URSS din anii postbelici si, exact ca URSS, a intrat in degringolada economica. Administratia SUA, fiind cu ochii pe zecile de conflicte militare pe care le intretine, a pierdut contactul cu realitatea din propria tara. Si asta ne costa pe toti … >>>>

PASI PRIN ROMANIA – Ana Moldovan: „Bucovina“

In luna august ne-am hotarat sa revedem Manastirile din nordul Moldovei .Am pornit intr-o joi dimineata spre Bucovina ,aveam locuri rezervate la o Pensiune in Gura Humorului , km 0 al Bucovinei , cum spun localnicii de acolo. Am fost placut impresionata de pensiunea unde am fost cazati : era cocheta ,avea o gradina plina de pomi fructiferi si multe flori ,eram la 4 km de Voronet unde am mers chiar in acea dupa-amiaza . La intrarea in manastire , cine era imbracat „mai de vara”, cu pantaloni scurti sau maieuri , era rugat sa se imbrace cu un fel de sort lung ca sa arate decent ; legile manastiresti impun acest respect pentru intrarea in toate manastirile din Bucovina . Era in ajunul zilei de Sfanta Maria , se tinea vecernia in manastire ; ma asteptam sa gasesc mai multa lume dar erau doar cativa localnici si maicutele aflate la rugaciune .Manastirea Voronet te indeamna la reculegere ,respect ,credinta ,incanta inima si privirile celor care o viziteaza ; celebra fresca a Judecatii de apoi se regaseste pe un perete intreg al manastirii si te indeamna sa te gandesti la viata dar si la moarte ,este o expresie artistica a rafinamentului . Am stat acolo mai mult de o ora sa admir manastirea , o bijuterie deosebit de frumoasa.
De la Manastirea Voronet am mers sa vedem Manastirea Humorului ; si aici era slujba de vecernie si erau invitate si inalte fete bisericesti pentru ca hramul sfintei manastiri este acolo Sfanta Maria .Impresiile au fost diverse , speciale . Deasupra manastirii cerul avea o culoare foarte interesanta ,in jurul manastiri sunt case foarte frumos gospodarite prin care se vede ca bucovinenii sunt oameni care iubesc bunastarea si isi ingrijesc bine casele si imprejurimile.
>>>>

„OAMENII BATRANI SI BUNI „- Iosif Popa: „După 55 de ani, întâlnire de suflet a absolvenţilor de la liceul Gojdu din Oradea“

Întâlnirea generaţiilor de absolvenţi gojdişti se perpetuează de mai multă vreme, datorită unei iniţiative lăudabile şi preocupărilor inimosului profesor Emil I. Roşescu. Dascăl ilustru al faimosului liceu orădean, om despre care se spune că din cei 91 de ani de viaţă, 70 i-a petrecut în şcoală. Continuând această tradiţie, la sfârşitul săptămânii trecute, am fost martorii întâlniri absolvenţilor, care au părăsit băncile şcolii în urmă cu 55 de ani. Cu toate că se află răspândiţi în diferite puncte ale mapamondului, au răspuns la eveniment aproape toţi elevii acelei generaţii, care se mai află în viaţă. În speech-ul său, actualul director al Colegiului Naţional „Emanuil Gojdu”, prof. Viorel Mititeanu, i-a asigurat pe „veteranii” gojdişti că şi în prezent şcoala se află pe mâinile unor profesori de elită. Datorită lor, tot mai mulţi elevi urcă pe podium la diverse concursuri naţionale şi internaţionale. Datorită acestor rezultate meritorii, ministerul de resort a acordat diploma de onoare acestui colegiu pentru a doua oară consecutiv. Întâlnirea a fost emoţionantă, mulţi dintre colegii nu se mai văzuseră de zeci de ani. Conform tradiţiei, s-a dat citire cataloagelor. În 1953 au absolvit Liceul „Emanuil Gojdu” două clase de băieţi, totalizând 57 de elevi, dintre care aproape jumătate nu mai sunt în viaţă. Apelând la statistici, aflăm că toţi absolvenţii acestei promoţii au terminat studii superioare, fiind calificată ca una dintre cele mai valoroase promoţii. >>>>

OPINII – Al Florin Ţene: „Democraţia românească şi literatura“

Capitalismul,în ţara noastră,de la războiul de independenţă din 1877până în 1939,s-a sprijinit pe elemente ale moştenirii culturale,ale mentalităţii clasei de mijloc,al ţărănimii,respectul faţă de tradiţie,legi,religie , devotamentul faţă de moralitatea în familie şi comunitate ,şi nu în ultimul rând, respectful faţă de proprietate considerată sfântă.

La rândul ei,economia de piaţă,dezvoltată după reîntregirea nemului românesc(1918),a satisfăcut aspiraţiile,de altfel,modeste ale oamenilor privind îmbunătăţirea condiţiei lor de viaţă şi asigurarea şanselor de bunăstare,după marea împroprietărire a ţăranilor din 1921.În aceste condiţii au apărut deosebie opere ale literaturii noastre,din care răzbat ideile sănătoase ale clasei de mijloc,burghezia care,deja,se formase.Astăzi mă întreb, dacă operele(în special proza) scrise în perioada”realismului socialist”cu mentalitatea formată într-un sistem totalitar,trasmiţând idei antiburgheze,reeditate şi astăzi,s-au unele,chiar,introduse în programa şcolară,nu subminează democraţia,încă firavă,din ţara noastră? Implementând în educaţia tinerei generaţii idei anti burgheze şi de extremă stângă!

Regimul comunist din România  a promovat literatura unor idei ce nu au putut rezista abuzurilor umane, el a fost un produs al fanteziei politice,decât o idée politică realistă.În aceste condiţii produsele(inclusiv literatura) unor astfel de fantezii politice se impun în realitate numai prin brutale constrângeri,iar literatura a propovăduit astfel de practici.Acesta a fost destinul socialismului multilateral dezvoltat din ţara noastră-o utopie politică întruchipată într-un regim terorist,un coşmar istoric din care am scăpat în decembrie 1989. >>>>

„IMPARTIREA TORTULUI ” – Cezar A. Mihalache: „Locul nostru în Europa“

Trocul care a asigurat accesul României şi Bulgariei în Uniunea Europeană devine tot mai evident. Cele două ţări vor deveni două importante surse de energie electrică pentru Europa următoarele decade.

România va finaliza ultimele două grupuri în cadrul centralei de la Cernavodă şi va începe construcţia celei de a doua centrale nucleare. La rândul lor, deşi au primit fonduri uriaşe pentru a închide centrala de la Kozlodui, vecinii noştri vor demara construcţia reactorului de la Belene. Care, deşi este de inspiraţie tehnologică rusească, a primit avizul Europei, urmând a fi realizat în parteneriat cu Franţa. În acest fel, rudele sărace ale uniunii îşi vor găsi rostul (şi locul) în cadrul marii familii europene. Totul a mers după un plan bine stabilit, ţara noastră fiind bunăoară radiată de pe lista altor segmenete industriale. Sectoare de producţie curate, care au devenit apanajul acelora care au împărţit locurile la masa “marii familii”, ţările dezvoltate din UE împingându-şi industriile murdare spre rudele sărace. În acest proiect de dezvoltare “durabilă”, România a primit dreptul de a “găzdui” depozite şi incineratoare pentru deşeuri (inclusiv pentru cele radioactive), dar şi o industrie pentru producţia de energie electrică în cadrul a două centrale nucleare. >>>>

VREMURI STRICATE ? – Ioana Stuparu: „Când eram mică mă temeam de stafii“

Doamne, ce se întâmplă cu noi, fiii Tăi? De ce ne laşi să fim păcătoşi? Când doar cu o fărâmiţă din vrerea Ta poţi schimba întregul Univers! Mă opresc adesea pe piatra de hotar a timpului: de o parte trecutul, iar de cealaltă parte prezentul. Constat cu regret:

“Când eram mică, mă temeam de stafii. Acum mă tem de oameni vii”.

Nu de toţi, Doamne-Fereşte! Nu aş accepta pentru nimic în lume ideea că îmi voi pierde încrederea în OMUL-OM. De răufăcători mă tem, fiindcă îmi produc o stare totală de disconfort.

Răufăcători au existat din cele mai îndepărtate timpuri. Conform proverbului: «Pădure fără uscături, nu se poate!» Sau: «În grădina Domnului se află multe feluri de vietăţi!»

Îngrijorător este faptul că răufăcătorii s-au înmulţit enorm şi de nicăieri nu se întrezăreşte tendinţa de reducere a numărului lor, dacă nu chiar de stopare! Continui să nu-mi pierd speranţa, repetându-mi cu tărie: «Un om fără speranţă, e un om pierdut!»

Şi, totuşi, unde şi de când e greşeala ?

Din experienţa trecutului, mai bine zis din greşeli se poate învăţa, ca să nu se repete în prezent. Dar iată că vine stupefianta întrebare: «Oare, eu mai sunt stăpână pe viaţa mea?» Pe de o parte vine răspunsul prompt: >>>>

CE NU TREBUIE UITAT – Ecaterina Chifu: „Emigranta româncă“

Noi suntem Romani si Romance si ne-am nascut „intr-o tara mandra si binecuvanta intre toate tarile semanate de Domnul pe pamant” cum scria N. Balcescu.Dar vicisitudinile/greutatile vietii ne-au facut pe milioane de romani sa parasim plaiul strabun caci : „La noi sunt codrii verzi de brad/Si campuri de matase/La noi atatia fluturi sunt /Si-atata jale-n case” cum spunea Octavian Goga, in urma cu un secol .Am plecat din „Dulcea Romanie, tara mea de glorii, tara mea de dor” cum o numea M. Eminescu si am luat calea pribegiei, pornind in necunoscut .Aici am inceput aventura cunoasterii unei alte lumi, o lume ce ne-a uimit si fascinat, caci era diferita de a noastra.Am lasat copii si parinti singuri, in speranta unui trai mai bun.Stralucirea lumii in care am venit ne-a facut sa uitam de griji si suferinte, de necazurile de acasa si am inceput sa ne integram, mai greu sau mai usor, caci trebuia sa invatam limba si legislatia tarii de adoptie.Acasa parca eram uitati de Domnul si traiam cu teama zilei de maine, in permanent stres. Foarte hotarati sa ne facem o viata mai buna, am incecat sa ne adaptam, mai greu sau mai usor. Femeia romanca s-a facut repede apreciata peste hotare, caci suntem renumite pentru harnicia noastra, respectul pentru oameni, grija pentru igiena si curatenie.Unele sunt muncitoare in diferite inteprinderi, altele menajere la diferite familii, altele lucreaza in spitale sau camine de batrani, altele in turism, comert sau educatie. Frumoase si demne, romancele au un farmec aparte, au un „Nu stiu ce si un nu stiu cum”, ceva special ce le deosebeste de altele. >>>>

MINUNILE FARA GRAI – Gabriela Zavalas Anghel: „Pietate“

Pe 4 octombrie Terra celebreaza Ziua Mondiala a Animalelor. Moment de reculegere si monument floral victimelor ce servesc drept proteine oamenilor , piele si blanuri opulente. incaltaminte si costisitoare posete , cobai pentru experimente stiintifice, trofee de vanatoare, de cruzimi dependente. >>>>

IMPOTRIVA ILUZIILOR – Ioan Mugioiu (Elvetia) : Apeluri către români

Către http://www.romani.co.uk/ Stimate Doamne si stimati Domni, as semna cu mare placere apelul D-vstra : Romanians in the UK- Equal citizens of the European Union . Dar sub conditia unui raspuns la urmatoarea intrebare: Ati propus sau semnat vreo actiune de punere pe acelasi drept de munca a unui roman in comparatie cu un roman (etnic maghiar) din Covasna sau Harghita ? Caci cine nu stie limba maghiara nu are dreptul sa se angajeze intr-o firma ! In plus , chiar daca stie maghiara este preferat in locul lui un etnic maghiar ! Deci romanul nu are drept de lucru nici macar in tara lui ! Cum credeti ca ar reactiona opinia publica engleza, daca ar afla aceasta ? Elvetia a refuzat oficial primirea romanilor ca forte de munca cu toate ca sint membrii ai Pietii Comune. Nu acelas lucru pentru cehi, slovaci, polonezi, sloveni, s-a. Si slovacii au mai multi tigani decit au romanii ! In primavara lui 2009 se va face un referendum popular special pentru romani si bulgari. De ce oare au romanii aceste probleme ? Toate cele Bune

ing. IOAN MUGIOIU, Langenthal. Elvetia

O FAPTA BUNA , LA INDEMANA DVS. – Copiii din satul Gogoşaru, jud. Giurgiu

„In comuna Gogosarul, judetul Giurgiu, un om al lui Dumnezeu, Parintele Valentin se ocupa de mamele cu copii care nu au adapost. Parintele Valentin a creat acolo o tabara asemanatoare celei infiintate de par. Nicolae Tanase la Valea Plopului. De altfel par. Valentin este ucenic al par. Tanase. Parintele Valentin are acum in grija de 30 de copii cu mamele lor. Pentru ca acest asezamant este abia la inceput au nevoie, in afara de bani, si de tot ceea ce este necesar intr-o gospodarie : mobila, covoare, masina de spalat, frigider, aragaz, vesela, etc.etc.

Daca voi, sau cunoscutii vostrii (chiar si in cadrul institutiilor in care lucrati), inlocuiti obiectele mentionate cu altele noi, va rugam ca pe cele vechi sa le daruiti acestor copii necajiti.

Diana Ene 021 233.93.82, 0765.233.644″

Am sunat in seara asta si am aflat ca au nevoie de dulapuri (isi tin hainele pe jos), dar si de bani. Au o factura de 3000 lei noi numai pentru nutret, pe langa factura de electricitate. Le trebuie si lemne si orice banut e binevenit. Nu au niciun venit stabil, traiesc din milostenie.

Contul este: Asociatia Pro Vita Sfantul Brancoveanu Filiala Giurgiu, cont iban RO39RNCB0145098349640001 deschis la BCR Giurgiu. >>>>

ALEGERILE DIN AMERICA – Alexandru Nemoianu: „Consecvenţa nefericită“

Conventia Partidului Republican a ales drept candidat la Vicepresedentia Statelor Unite pe Sarah Palin,gevernatoarea statului Alaska . O slujba pe care o detine de doi ani. Aceasta femeie are ca „experienta” : absolovirea unui colegiu in statul Idaho(echivalentul unui soi de „sorbonica” din Baile Herculane),functia de primar intr-o asezare de dimensiunea Balotei,si imprejurarea ca a facut cinci copii.Intre ei o fata care la 17 ani este gravida(evident fara a fi casatorita.)Dincolo de asta Sarah Palin a jucat basket in liceeu si in echipa locala,pentru agresivitatea si lipsa ei de sportivitate, a fost numita „baracuda”.In plus Sarah Palin practica ,gesticuleaza,fanatic,caci ea este mult prea superficiala pentru a avea convingeri,fie ele si gresite.Spre exemplu aceasta femeie in mod clar cere interzicerea legala a intreruperilor de sarcina,fie ele cauzate de viol sau incest.In plus saracacioasa ei viata publica a fost bantuita de incorectitudini si abuzuri.Dincolo de asta aceasta femeie nu are absolut nici un fel de „credential”,ea este tipica pentru cea mai periculoasa categorie sociala din Satetele Unite,”gunoiul alb”.Oamenii albi care sunt esec social,fara educatie,frustrati si trezorieri ai celor mai jalnice si josnice sterotipuri sociale si rasiale.

Inca mai grav aceasta femeie,aceasta ,efectiv,”neica nimeni”, a avut impertinenta si inconstienta , ca in singurul interviu dat pana astazi(in 15 Septembrie,2008) si care a demonstrat monumentala ei ingnoranta nu in probleme de politica externa ci de geografie elementara, sa declare ca „probabil Statele Unite ar fi trebuit sa faca razboi Rusiei pentru a sprijini regimul lui Misha Sakashvili in Georgia”. >>>>

DEZVALUIRI – Cezar Adonis Mihalache: „Fuziunea băieţilor deştepţi“

Contribuabilii nu puteau schimba fondul de pensii privat la care au aderat decât după doi ani şi doar prin suportarea unor procente de penalitate. În schimb, băieţii deştepţi dovedesc că, şi în acest domeniu, ei sunt cei ce fac regulile. Prima afacere din domeniul pensilor private nu vizează o investiţie reală care ar urma să pună la produs banii contribuabililor, ci primul pas spre restrângerea numarului de fonduri participante.

Mişcare a fost făcută de BCR care a absorbit fondul de pensii Omniasig, regulile jocului fiind schimbate din mers. Pentru că, dacă iniţial nu se prevedea nimic despre posibilitatea realizării de absorţii sau fuziuni între fondurile participante, perspectiva ca fondurile mici să devină adevărate mine de aur, ca sursă de speculă, a dus la schimbarea „atitudinii” comisiei de supravegere a acestor fonduri. În fapt, este vorba de vânzarea portofoliului de clienţi spre fondurile mari, de unde şi mişcarea din piaţă, de fuzionare a unor fonduri singulare, relativ insignefiante, şi „ofertarea” lor ulterioară, cu un portofoliu mai mare de clienţi.

Astfel, dincolo de alegerile pe care le-au făcut contribuabilii, dincolo de acţiunile de mituire din timpul campaniei de „alegere” a unui fond privat de pensii, asistăm acum la aruncarea pe piaţă a unor strategii de marketing de care contribuabilii nu au avut habar. Este marketingul „băieţilor deştepţi”, care vor să scoată bani prin fuziunea fondurilor mici, acumularea unui portofoliu de clienţi lărgit şi revânzarea acestuia. >>>>

O ALTFEL DE VIZIUNE DESPRE ” ECUMENISM”- George Anca: „Planul lui Dumnezeu şi Grădina Maicii Domnului“

Identitatea ortodoxiei latino-române în viziunea lui Ioan Paul al II-lea

Lumină dulce, clară, / O, maică prea curată / Şi pururea fecioară, /Marie!

Vom ţine minte întotdeauna pe Ioan Paul al II-lea recitând, în româneşte, la Roma şi în Bucureşti, Rugăciune – către Maica Domnului – de Mihai Eminescu.

„Mâine mă voi duce în România. E prima dată când merg într-o ţară în care creştinii sunt în majoritate ortodocşi.” (6 mai 1999). În avion: „Noi am declanşat cearta, nu avem noi acum dreptul să stabilim pacea” (1). (Toate ziarele centrale româneşti au publicat discursurile papale şi patriarhale din zilele de 7-9 mai 1999, de unde sunt luat citatele atunci când sunt menţionate alte surse).

Adresându-se iarăşi, la întoarcere, credincioşilor din Piaţa San Pietro, în 12 mai 1999, Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea , înainte de a-şi rosti, încă o dată în româneşte, „bucuria pentru întâlnirile de neuitat trăite în Bucureşti”, a sintetizat, în şapte puncte, luminile vizitei sale în România, ca după „planul lui Dumnezeu”, în „Grădina Maicii Domnului”: „Gândindu-mă la situaţia politică existentă până nu cu mulţi ani în urmă, cum să nu văd în acest eveniment un semn elocvent al lucrării lui Dumnezeu în istorie? A prevedea o vizită a Papei ar fi fost atunci cu totul de negândit, dar Domnul, care călăuzeşte paşii oamenilor, a făcut posibil ceea ce din punct de vedere uman părea irealizabil”; „Amintind că, după o răspândită tradiţie populară, România este numită „Grădina Maicii Domnului”, aş dori să o rog pe Sfânta Fecioară, în această lună care îi este dedicată, să înteţească în sufletul creştinilor dorinţa deplinei unităţi, pentru ca împreună să fie ferment evanghelic. >>>>

PARADOXURI – Eva Iova: „Sare pe o rană deschisă“

Imi povestea cineva de curand ca, ocupandu-se cu inchiriere de camere pentru turisti la Jula, a avut niste oaspeti din Romania cu care s-au simpatizat si au dezbatut impreuna probleme ale romanilor si ungurilor din acest colt de Europa. Discutiile de genul „asa e la noi… cum e la voi?” au ajuns pana la subiectul invatamantului.

Romanul-oaspete si-a amintit ca ar fi auzit el ca parca si in Ungaria sunt scoli romanesti. Da, sunt, zice romanul-gazda, dar nu sunt asa ca si la voi, pentru ca aici scolile sunt bilingve, deci copiii invata prima data limba maghiara, ca doar traim in Ungaria, si numai apoi invata si limba romana. Romanul-oaspete si-a putut da seama singur de rezultatul acestei metode atunci cand a incercat sa stea de vorba cu copilul de varsta scolara al familiei, care nu intelegerea nici o iota din romana lui cu accent de Romania… Acesta se intoarce derutat acasa, in Romania, cu experienta ca nu toate scolile „romanesti” din lume sunt la fel: in unele se invata romaneste, iar in altele… ungureste.
Pe 1 septembrie va incepe in Ungaria al treilea an scolar, cand nici intr-o singura scoala asa-zis romaneasca nu se mai preda scrisul si cititul in limba romana pentru elevii din clasa intai. Pana in toamna anului 2005, cei mai mici elevi ai scolii generale din Micherechi invatau abecedarul prima data in limba lor materna, in romana, si numai din clasa a doua s-a trecut si la cititul si scrisul in limba maghiara. >>>>

ROMANIA MAJORITATII MUTE – Cezarina Adamescu: „Fără menajamente : Lumea văzută dintr-un cărucior cu rotile“

Oraşul nostru, ca şi celelalte în acest areal european, în ultimii ani a cunoscut diverse schimbări fericite şi mai puţin fericite: au apărut peste noapte parcă, diferite mall-uri, chioşcuri, barăci, căsuţe din lemn cu firme multicolore, ingenioase, ori chiar corturi din plastic unde se vând mărfuri mai mult sau mai puţin străine, semn al civilizaţiei spre care ne-am avântat, fără să privim o clipă în urmă. Un imens bazar oriental, ispititor şi obositor

totodată, cu intrări şi ieşiri provizorii ale societăţilor, care dăinuie, mai mult sau mai puţin. O faţadă, desigur, aleasă (eu mi-aş permite să spun: o spoială! – o aglomeraţie de morminte văruite!) cu jocuri de lumini fermecate sau un castel din paie de chibrit în nisipul din ce în ce mai fierbinte, ca o limbă imensă de foc ce tinde să cotropească totul în jur. Miraj! Tentaţii! Postere, clipuri strălucitoare, flash-back-uri… O viaţă ce te pândeşte, dându-ţi ghionţi dindărătul vitrinelor ispititoare: muzică hard-roch, repp, ultra-metalică, pop – care mai de care mai asurzitoare. Kitsch-ul are mare căutare: e la rang înalt pe tarabe.

Şi, trecând pe strada Domnească, nu poţi să nu devii nostalgic după grădinile de vară sau cafenelele de altădată în care cântau orchestre cu instrumentişti şi solişti adevăraţi, care fredonând în surdină muzică de cafe-concert, nemuritoarele valsuri, romanţe, învăluitoare tangouri, ca să nu mai vorbim de canţonete.

Culoarea oraşului o mai fac şi moldovenii de peste Prut, venind să ne ofere, en-gros şi en-detaille, marfă de Giurgiuleşti, Cahul, Vulcăneşti sau chiar de Chişinău. Fraţi veniţi „în ospeţie”, trec şi ei prin „durerile facerii” în actuala economie de piaţă. >>>>

ROMANI CARE NU TAC – Altă petiţie pentru educaţie şi învăţământ

Am primit şi semnat această scrisoare pe care v-o supun atenţiei şi pe care vă rog să o trataţi aşa cum apreciaţi fiecare:
Scrisoarea deschisa pentru audit extern in invatamant, protectia copilului si cercetare
Va invitam sa cititi textul complet si sa semnati Scrisoarea deschisa:
http://www.petitiononline.com/audit/petition.html
Luni, 6 octombrie 2008, va pleca un comunicat de presa avand semnatarii la zi – reprezentati ai societatii civile. Pentru aceasta, invitam in special reprezentantii de institutii sa ia o pozitie ferma in cel mai scurt timp. Va multumim pentru sustinere!
Domnule Presedinte Traian Basescu,
Domnule Prim-Ministru Calin Popescu Tariceanu,
Semnatarii acestor randuri sunt organizatii non-guvernamentale si cetateni romani deosebit de interesati de soarta educatiei oamenilor acestei tari. Credem ca actiunile pe care le intreprindeti in vederea imbunatatirii functionarii sistemelor de educatie si a protectiei drepturilor copilului din Romania trebuie sprijinite prin semnale venite din partea societatii civile.
In acest sens, prin aceasta scrisoare deschisa, va solicitam demararea procedurilor necesare unui audit extern al sistemelor de educatie si formare profesionala, pe de-o parte, si al activitatilor de cercetare din Romania, pe de alta.
Prin audit extern intelegem un audit complet, atat pentru activitatile profesionale, cat si pentru cele financiare, sau a derularii de programe caracteristice sistemului de educatie, protectie a copilului si cercetarii romanesti. Auditarea externa este absolut necesara atat din motivul scaderii calitative a educatiei, protectiei copiilor si cercetarii in Romania cat si din necesitatea existentei unor date neinterpretabile necesare proiectarii unei strategii pentru educatie, protectia copilului si cercetare pentru urmatorul guvern. […]
[…citeste continuarea la adresa: http://www.petitiononline.com/audit/petition.html ]
Colceag Florian Presedinte IRSCA GIFTED EDUCATION
Vlaston Stefan Presedinte EDUCER
Spanulescu Elena Vicepresedinta Federatia Nationala a Parintilor

Octombrie în Maramureş – Calendarul tradiţiilor

Regiunea Maramures, situata in nordul tarii, in depresiunea cu acelasi nume, inconjurata de munti, este o zona ce impresioneaza prin traditiile populare pastrate aici (costume populare, obiceiuri, cântece si dansuri) si prin sculpturile in lemn, rafinat lucrate.
Cele mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle inalte, expresie a exceptionalei tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdesti (cu o turla inalta de 53 m), Rozavlea, Bogdan Voda. Curtile caselor taranilor din Maramures impresioneaza vizitatorii prin portile monumentale din lemn, sculptate cu motive reprezentând viata ce formeaza o adevarata dantelarie.
Calendar evenimente luna Octombrie – Maramures 2008
2-4 octombrie – Festivalului international de poezie – Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;
4 octombrie – Szureti Bal – Berchez, com. Remetea Chioarului – Obicei traditional maghiar prilejuit de culesul strugurilor la care sunt invitati toti localnicii din Berchez;
11 octombrie – Balul Strugurilor – Ocna Sugatag
Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate
11 octombrie – Suretitul – Sacalaseni: Strugurii sunt mai bine culesi daca exista buna dispozitie iar daca se lasa cu muzica si dans vinul iese mai bun.
>>>>

ALTFEL DESPRE ROMANI – Octavian D. Curpaş: „La Bruxelles românii sunt văzuţi ca nişte oameni curajoşi, muncitori, inventinvi, cu cea mai rapidă capacitate de adaptare!“ – Interviu cu poeta, prozatoarea şi eseista, Tabita Chiriac-Merlea

– Va rog pentru inceput, sa ne oferiti cateva date biografice despre dvs.

– M-am nascut intr-o iarna cu multa zapada, pe 20 ianuarie 1958, in casa parintilor mei, in satul Bragadiru, din judetul Teleorman. In Romania nu am facut decat scoala primara de 8 clase. Cu toate ca eram stralucita la invatatura, mi-a placut sa am banii mei, sa ma descurc singura si la numai 15 ani m-am angajat la un atelier de foto-retus, unde am invatat meseria ca ucenic. Apoi, m-am casatorit si am avut 4 copiii, dintre care am pierdut unul, pe ultimul, o fetita dragalasa, care a trait numai 7 zile. Sotul meu, Marian Chiriac, de origine tot din Teleorman, m-a incurajat sa public.

– Inainte de aceasta prespun ca ati mai scris, cel putin ocazional…

– Eu scriam deja poezii si proza, dar numai pentru mine, pentru prieteni sau pentru unele ocazii: nunti, botezuri… De fapt, inca din clasa a 6-a am fost remarcata de catre profesorul de limba romana, Ghena Stan, ca am talent la literatura, insa mult mai tarziu, la 40 de ani, am publicat primul roman „Floare de dovleac”. Mai tarziu, in Belgia, am facut liceul si scoala de contabilitate, meserie pe care o practic de 8 ani. Asa ca ziua ma joc cu cifrele, si seara cu literele… >>>>

Lucian Marina: „Dr. Predrag Balašević a fost ales preşedinte al Adunării Comunei BOR“

Recent , într-o şedinţă electorală a consilierilor comunei (raionului) Bor, cunoscutul lider al românilor timoceni dr. Predrag Balašević, preşedinte al Partiei Democrate a Rumânilor din Sârbie a fost ales preşedinte al Adunării comunei (raionului) Bor. La o asemenea decizie de importanţă istorică pentru românii din Sudul Dunării s-a ajuns ca urmare a formării, în comuna Bor, a unei noi coaliţii a partidelor cu orientare pro-europeană. Mai concret, este vorba de coaliţia dintre Partidul Democrat al preşedintelui Boris Tadić şi partidele, precum şi asociaţiile româneşti de pe Lista unică a partidelor românilor din Timoc – ,,ROMÂNII UNIŢI” a cărui cap de afiş la alegerile parlamentare şi locale din Serbia a fost dr. Predrag Balašević, fondator al Partiei Democrate a Rumânilor din Sârbie, totodată, şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rumânilor din Serbia, cu sediul la Bor. Demn de remarcat că, aceasta este pentru prima data când un lider al românilor din Serbia de Sud-Est, respectiv al partidelor româneşti este ales funcţie atât de importantă în structura de conducere a autoadministraţiei locale din Timoc.

Lucrurile privite dintr-o altă perspectivă denotă că, acest succes este în acelaşi timp şi îmbucurător dar şi încurajator pentru românii timoceni la care se trezeşte conştiinţa naţională şi care, acum, când s-au convins că, uniţi pot obţine rezultate remarcabile, ar putea la viitoarele alegeri să obţină şi mai multe locuri de consilieri în adunările comunale din Timoc dar, de ce nu şi unul sau mai multe locuri de deputat în Parlamentul Serbiei. Dar, să nu uite sfatul lui Moş Ion Roată şi Unirea. Fraţilor, uniŢi suntem mai puternici. >>>>

Bogdan I. Stanciu: „Mii de români protestează împotriva presiunilor «europene» de legalizare a «căsătoriilor» homosexuale“

Alianta Familiilor din Romania (AFR) a remis  Secretariatului Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) o scrisoare si o petitie cu peste 12.000 de semnaturi, intr-o actiune civica de protest impotriva anuntatei intentii a APCE de a discuta o rezolutie prin care statelor membre li s-ar „recomanda” sa legalizeze casatoriile intre homosexuali.Aceeasi scrisoare a fost remisa si membrilor delegatiei romane la Strasbourg, acestora solicitandu-li-se sa voteze impotriva adoptarii rezolutiei.

„Prin aceasta actiune ne exprimam profunda ingrijorare fata de incercarile Consiliului Europei de a aproba o rezolutie cu privire la recunoasterea casatoriei intre persoane de acelasi sex in toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei”, declara presedintele AFR, Petre Costea. „Credem ca APCE isi depaseste atributiile si stabileste un precedent periculos, alarmant si ingrijorator. Familia si casatoria trebuie protejate, intrucat sunt institutii concepute a asigura supravietuirea societatii si perpetuarea speciei umane prin procreere si prin cresterea si educarea copiilor. Relatiile homosexuale, uniunile civile sau casatoriile homosexuale nu indeplinesc nici una din aceste nevoi si prin natura lor sunt incapabile a satisface aceste obiective”, declara Petre Costea. >>>>