NR. 2/2010

Al. Stănciulescu-Bârda: „Vremea vorbelor de bine“

În Patagonia a trecut vremea vorbelor de bine, a venit vremea vorbelor de bine! A fost odată, demult-demult, pe când puricele se încălţa cu papuci de nouăzeci şi nouă de ocale de fier şi sărea până deasupra norilor, vremea când nu aveai voie să vorbeşti decât de bine. Cum ziceai ceva pe-alături, chiar cu aluzii sau în dodii, cum punea lupa pe tine şi apoi plasa şi te pescuia când îţi era lumea mai dragă. Adevărul era cel oficial. Dincolo de acesta era numai negru şi minciună. Ceea ce dincoace de Alpi era adevăr, dincolo de Alpi era minciună. Musai!

Am găsit o Istorie a filozofiei apărută prin 1953, în prefaţa căreia spunea că  adevărul este stabilit de miliţie. Corect, nu?  Dacă scriai, dacă vorbeai, ba chiar dacă gândeai, trebuia să ai permanent o atitudine „pozitivă”, „constructivă”, să preamăreşti  întotdeauna faptele planetare ale conducătorului „iubit”, să-l tămâiezi cu toată fiinţa ta, cu toată puterea ta, cu toate ale tale. Atunci erai bineplăcut şi-ţi azvârlea un oscior.

Ziarele şi revistele trebuiau să-i pomenească numele de un anumit număr de ori pe fiecare pagină, cu citate din el şi din înţelepciunea lui, altfel nu apăreau. Fiecare carte trebuia să aibă ceva în ea, care să-i aducă osanale, altfel nu apărea în vecii vecilor. Fiecare emisiune la radio sau la televizor trebuia să fie marcată de preamărirea  eroului veacurilor. Fumul preamăririlor, al jertfelor de  cuvânt şi de duh i se aduceau şi ziua şi noaptea. >>>>

Viorel Roman: „Doi ani de cand Israel a cumpărat România“

Materialul anexat circula cu titlul de mai sus pe internet. Autorii prezinta o multime de informatii, care indiferent daca sunt reale, legende sau un amestec de adevar si fantezie, acrediteaza clar ideea unei forte oculte mondiale si a unui popor tradat si vandut, sau sinucigas. Resemnati cu soarta romanii nu au nici o sansa de scapare in fata balaurului Israel, care-i inghite in vazul tuturora. Balada Miorita modernizata.
Uniunea Europeana a vandut Romania? Pentru ca in 2007 ar fi avut loc si tranzactia. Vanzatori de neam si tara sunt poate presedintii, prim-ministrii, parlamentul, care nu s-au impotrivit aderarii la UE? Materialul abunda in detalii, dar de atatia pomi nu se prea vede padurea Vlasiei. Cert este ca romanii nu mai vor sa-si administreze intreprinderile construite de ei in vremea dictaturii de dezvoltare. Asa ca se cauta cu inversunare investitori straini, evreii, daca sunt strategici cu atat ma bine, pentru ca autohtonii sa fie scosi din ecuatie. Romania este lumea III in Europa: s-au privatizat saracia si siguranta personala; milioane au plecat la munca in vest, chiar si in Israel; invatamantul si sanatatea s-au degradat; agricultura a devenit de supravietuire, ca si bugetul dependent de straini. Datoria externa este de 70 miliarde euro. >>>>

Cezar Adonis Mihalache: „Minciuni… radioactive“

Dacă ortacii de la Băiţa nu ar fi declanşat o grevă spontană, probabil nu am fi aflat prea curând pe ce mâini au ajuns minele noastre de uraniu. Pentru că, înfuriaţi că nu şi-au mai primit lefurile de câteva luni, minerii au răbufnit şi au suduit cum se pricep ei mai bine patronul.

Surpriza a fost însă uriaşă când minerii şi-au vărsat năduful, nu la adresa companiei naţionale din domeniu, ci la adresa unor… suedezi. Pentru că, în vreme ce opinia publică era „desfătată” cu scandaluri politice la limita trivialităţii ori cu şuşanele pe post de divertisment imitativ al haznalei cu vip-uri felurite, în spatele „cortinei”, sforarii împingeau vârtos ţara pe topoganul amanetării.

Astfel, încâlcând grav Constituţia ţării, guvernanţii au dat exploatarea de uraniu de la Băiţa pe mâna unui investitor privat, după câteva decenii de spoilere sovietică nemiloasă, ruşii luându-ne uraniul pe post de despăgubiri de război, moneda de schimb radioactivă a ajuns şi carte de credit pentru achitarea unor datorii mai vechi către suedezi. >>>>

Ion Măldărescu: „Black-hole-ul anului 2010. Practica, nu teoria conspiraţiei“

Existenţa black holes-urilor a fost intuită în secolul XVIII de către marchizul Pierre Simon de Laplace, adept al astrofizicii lui Isaac Newton. Black holes-urile, „găurile neagre”, ştim cu toţii, sunt corpuri cosmice cu un câmp graviaţional extrem de puternic şi cu o densitate imensă, formate prin distrugerea unei stele uriaşe. Folosesc impropriu, metaforic, această denumire, tocmai pentru a sugera imensitatea scenariului sumbru pentru România anului 2010. Fără a avea pretenţia deţinerii adevărului absolut, încerc să deschid ochii acelora care cuprinşi de somnolenta plictiseală contemporană sau saturaţi de haosul bulversant al prezentului, uită să privească spre orizont. Nu este o speculaţie ieftină afirmaţia potrivit căreia românii au fost aleşi pentru a fi utilizaţi drept cobai, iar România ca „lot experimental” pentru diversele teste de rezistenţă ale ocultei mondiale. Într-unul din articolele precedente scriam că în anul 1989, România a fost pricopsită cu spectacolul apoteotic al prăbuşirii influenţei imperiului sovietic, transformat în super-novă, respectiv cu cel al triumfului globalist, în cazul de faţă, Black-hole-ul instrumentat de oculta mondiale. >>>>

Ionuţ Ţene: „Pe româneşte cu Marius Oprea“

„Nu mi-e frică nici de comunişti, nici de căcaţii ăştia de la putere!” – Marius Oprea

Trebuie să recunosc că sunt un fan al istoricului Marius Oprea, încă de pe vremea când era luat pe sus de Securitatea „democratică” a lui Virgil Măgureanu, în anii 90. Şi atunci şi acum şi-a păstrat verticalitatea morală. Atunci, incomoda „securiştii patrioţi” implicaţi în noua conducere fesenistă a ţării şi puşi pe furat din avuţia naţională, azi deranjează partidul de guvernământ, (tot de origine fesenistă) pentru că dezgroapă morţii ucişi la ordinele coloneilor şi generalilor de securitate, care acum au pensii „nesimţite” din banul public.

România, ţara în care s-a comandat de formă comunismul, a rămas încă o structură  politică şi economică controlată de foştii torţionari şi criminali comunişti şi de copiii lor din UTC. Greşeşte Marius Oprea când afirmă că a fost schimbat de Emil Boc din funcţia de director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului pentru a da o sinecură bine plătită unui fidel din partid. >>>>

Mihai Miron: „De ce nu gândim la fel …“

Un foarte bun prieten , coleg de serviciu multi ani , apoi … disparut fara sa ne anunte pe niciunul dintre cei apropiati lui ( credeam noi !) , in dulcele occident , unde a facut la inceput – desi doctor in stiinte – multe servicii subalterne si abia intr-un tarziu a razbit ; in fine , un bun prieten , acum pensionar si el ; un roman care refuza sa-si mai viziteze de multi ani tara , desi voteaza si-l sustine cu tarie pe actualul sef , ma acuza ca nu sunt multmit cu ce se intampla in Romania .

Si nu sunt ! M-am simtit dator sa-i raspund , in scris , pe e-mail , dar si la telefon. Si iata ce i-am spus :

N-ai inteles : este vorba de noi ,de cei care stam acum , aici , cu astia de la putere ! Si sa stii , ca si voi , acolo , pe dolari ,  noi  am muncit si sub Ceausescu si apoi .Pe lei tramway . Am tot asteptat ceva sa se intample – si vedem aici si acum ca nu e bine . Si credem ca nici nu va fi curand . In ceea ce-i priveste pe cei plecati la munca , la capsuni sau la IT , trimit bani pentru ei si ai lor , nu pentru mine . Si asa e  normal . Iar cei plecati mai de mult , ca tine , nu stiu – poate unii ati avut curaj , poate unii au fost aventurieri , poate altii au fost lasi , poate unii au avut motive s-o ia din loc . Nu-i condamn si nu-i admir . Iti spun clar , fiecare cu sansa si soarta sa. >>>>