Dona Tudor: „Catuşa şi căpuşa“

Şarpele încălzit la sân te muşca. Ca babuinii căzuţi în cap ne-am lăsat prinşi în plasă cu momele şi şoptele. E drept că unora le-a plăcut. Şi le-a priit. Le-a mers ca uns. Ca unse au fost căile desluşite doar de unii.

Aşa am ajuns înlănţuiţi cu lanţurile de magazine  tip supermarket. În cutia mea poştală sunt ingesuite cu osârdie pliante cu îndemnuri la cumpărături. Ardei kapia şi căpşuni din Turcia. Vinete din Spania. Usturoi din China. Pepene verde din Panama. Mandarine din Pakistan.

Din pământul Câmpiei Române nimic! Doar în piaţă, la tarabă: urzici, ştevie, leurdă şi alte verdeţuri. O să ajungem să exportăm urzici în Spania?!  Ştevie în China?!  Leurdă în Pakistan?! Nici vorba! Am fost de Paşte la mamă acasă şi am trecut prin Câmpia Română. Suprafeţe mari de pământ  nelucrat. Aspectul pământului nelucrat e ca obrazul omului îmbătrânit. Încreţit. Amărât de singurătate. Albit. Pustiit. Ca să se ferească de pustiire, se înţeleneşte.  >>>>

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s