NR. 1/2011

Anunțuri

Dan Brudaşcu: „De ce nu e primită România în spaţiul Schengen?“

În aceste zile mass media şi o parte a cercurilor politice sunt excesiv de inflamate şi agitate ca urmare a deciziei unor oficiali occidentali de a mai ţine România pe tuşă, o mână, şi de a nu fi primită în spaţiul Schengen la data stabilită anterior. Întâmplarea îmi aduce aminte, într-un fel, de cele întâmplate la primirea Rmâniei în NATO. Şi atunci s-a procedat aproape identic, invocându-se faptul că nu am fi pregătiţi pentruun astfel de pas.

În naivitatea lor, mulţi „ziarişti” şi „oameni politici” au dat crezare argumentelor invocate de factorii decidenţi din Occident.

Realitatea, şi atunci, dar şi acum, este (şi a fost) cu totul alta. Raţiunile şi motivele adevărate nu au nimic de a face cu cât de pregătită sau nepregătită ar fi România pentru un asemenea pas. Doar aparent decisiv. Căci, dacă am avea conducători devotaţi interesului naţional şi nu nişte vechili pe moşia altora, ţara noastră ar fi benefciat demult şi de vize de liberă circulaţie în SUA, dar şi de primirea în toate organizaţiile vest-europene, ca şi de un tratament adecvat. >>>>

Cezar Adonis Mihalache: „Să (nu) mori ucis sub talpa trădătorului de ţară“

Nu mai avem nevoie de bani, dar Traian Băsescu vrea un nou împrumut de la FMI. Un acord „de precauţie” în urma căruia ţara noastră, deşi nu va utiliza în mod expres banii pentru care se angajează să plătească o dobândă semnificativă (împrumut ce va fi semnat „doar” pentru a se asigura o aşa-zisă „centură de siguranţă”), va fi obligată să îşi asume noi şi noi criterii macroeconomice. În fapt, extensii ale măsurilor punitive social-economice dictate deja de FMI.

Traian Băsescu vrea să reaşeze statul pe alte structurii. El singur a spus-o. Să-l „reformeze”, mezându-l pentru execuţia finală feluritelor instituţii şi organisme străine.

Aceasta este reforma lui Traian Băsescu: sechestrarea statului şi transferarea lui sub control străin.

Pe plan economic şi financiar-fiscal, rolul de „executor” ar urma să fie îndeplinit de organismele financiare străine, în frunte cu FMI. Dar, pentru a justifica prezenţa fondului şi aplicarea seriilor de măsuri experimentale şi coercitive, trebuie creionat un motiv. Iar vehicularea „necesităţii” unui nou împrumut, fie el şi „de precauţie”, se constituie într-o marotă ce maschează continuarea acţiunilor înverşunate de destructurare, prin pauperizare şi aducere în imposibilitatea de plată a cumulului de datorii, a Statului Român. >>>>

Viorel Roman: „Frontiere celeste şi terestre“

Vizita papei Benedict XVI si construirea Catedralei mantuirii neamului, langa Palatul lui Nicolae Ceausescu, vor delimita si armoniza frontierele celeste si terestre ale tuturor romanilor. Cerul fireste n-are limite, granite, dar cine se uita la realitatea pamanteana, vede umbrele frontierelor celeste si nori sumbrii, ca la slavii de sud, unde acelasi neam cu aceiasi limba, croatii catolici se razboiesc cu fratii lor, sarbii ortodocsi. Conflictul religios dintre israeliti, suniti si siiti in Orientul Apropiat si Mijlociu este fara sfarsit. Musulamnii vor chiar sa interzica arabilor crestini sa-l pomeneasca in liturghie pe Alah. Marile conflictele sunt religioase, tot asa cum aliantele durabile, credibile sunt numai ale partenerilor de aceiasi credinta.
Romania este de jure in mai toate organizatiile occidentale. Moldovenii, cu toate ca au un Mitropolit moscovit, isi doresc, ca si valahi din Serbia, aceiasi orientare, dar asta nu schimba faptul ca greco-pravoslavnicii au o alta viziune decat occidentali asupra lunii, vietii, mantuirii. >>>>

Cezar Adonis Mihalache: „Pactul cu necuratul“

E  adevărat, miza este uriaşă… Pentru cei aflaţi în vârful sistemului, instituţia publică se constituie într-un stup mult prea ispititor pentru a-şi mai face mustrări de conştiinţă în clipa în care se fac preş în faţa imposturii, agramatismului şi abuzului lui Traian Băsescu. Dar, ori cât de mare ar fi această angajare, ea nu poate asigura trepăduşilor băsescieni clemenţa ţării faţă de felul de abordare dintre ei, cei mai mulţi feluriţi şefi portocalii, şi licuriciul autohton.

 

Să-i spui aceluia care a împins sistemul sanitar sub ghilotina destructurării „Excelenţă”, este prea de tot. Oricare ar fi fost miza, întâmpinarea lui Traian Băsescu de către mai marii sistemului sanitar cu acest apelativ, este o ruşine. Este o jignire la adresa diplomaţilor de carieră, care şi-au câştigat dreptul la o asemenea interpelare după decenii de muncă, este o sfidare a tuturor acelora care au avut şi au de suferit de pe urma prezenţei lui „zeus” în olimpul imposturii guvernamentale.

Se prea poate ca şefii sistemului sanitar să-l fi măgulit în acest fel pe Traian Băsescu în încercarea sinceră, dar penibilă, de a-i câştiga „bunăvoinţa”. Bunăvoinţa acestuia de a nu-i huli. Pentru că, oriunde este invitat, Traian Băsescu sfârşeste prin a-şi arunca umorile frustărilor şi nepriceperii sale peste toţi cei aflaţi în preajma sa.  >>>>

Cezar Adonis Mihalache: „De ce ne urăşti, cetăţene Traian Băsescu?“

Prea mulţi am supravieţuit „extincţiei”, programul de austeritate al crimnalei guvernări verzi-portocalii nereuşind să ne zdrobească pe de-a întregul. Iar Traian Băsescu suferă vizibil în faţa acestei ofense venite dinspre români. Aceea de a se încăpăţâna să supravieţuiască vremurilor portocalii.

Traian Băsescu ne huleşte pe faţă. Nu se mai ascunde în spatele paharului şi a fumului de ţigară de la Golden Blitz pentru a ne înjura birjăreşte. Nu se mai abţine, furând telefoane, până la refugiul maşinii personale pentru a ne drăcui.

Ne urăşte iar asta se vede din fircare grimasă a sa.

Pleacă din ţară când românii îşi serbează zilele neamului, pentru că lui naţia română pare a-i produce dezgust. În schimb, îşi face timp pentru a se duce în mijlocul maghiarimii politice pentru a o sprijini în aplicarea unor idei patologice. Pentru că bolnavul (de putere) se asociază, după chipul şi asemănarea sa, cu alţi suferinzi ai politicii.

Traian Băsescu ne batjocoreste public ori de câte ori are ocazia. >>>>

Alexandru Stănciulescu-Bârda: „Codex Alimentarius“

De mai multă vreme circulă pe internet, au loc emisiuni la diferite posturi de televiziune și se scriu articole în ziare, în care se vorbește de un mare pericol ce ne paște pe toți cei din România și nu numai. Se face referire la anumite planuri secrete ale unor organizații mondiale suprastatale, care ar urmări reducerea populației globului prin  introducerea în alimente a unor substanțe chimice, care să producă diferite boli celor ce le consumă, să scadă natalitatea și multe alte nenorociri de acest gen. Se vorbește că în câțiva ani populația globului va scădea din această cauză cu aproximativ trei miliarde de oameni. Codex alimentarius nu ar fi altceva decât lista neagră cu produsele alimentare menite să producă populației tot felul de boli și moarte!

Ca cetățean  al țării mele, ca părinte de copii și ca preot, nu pot să rămân indiferent la aceste informații alarmiste, care circulă în voie. Întrebarea care mi-o pun eu și majoritatea celor ce află de aceste știri vine de la sine: sunt ele adevărate? Dacă sunt adevărate, autoritățile noastre și ale celorlalte țări nu au nimic de spus? Ca om și ca cetățean am dreptul natural la viață, am dreptul să fiu protejat de autoritățile statului. >>>>