►”Din dor de Eminescu”

A apărut C.D-ul intitulat ” Din dor de Eminescu „, cuprinzând „ cântece à cappella şi poeme în spirit eminescian ”, interpretate de Lucia Olaru Nenati, care urmează după primul în care interpreta – poetă, doctor în filologie şi cercetătoare a universului poetului naţional român Mihai Eminescu – reconstituie , în premieră absolută, ipostaza acestuia de interpret vocal al cântecului străvechi folcloric românesc. În acest nou album Lucia Olaru Nenati demonstrează legătura profundă şi metafizică dintre marele poet şi creaţia populară, reiterând parcă tema unei conferinţe susţinută în cadrul unui turneu prin câteva ţări, (Canada, SUA, Germania), intitulată Calea aurită de la folclor la creaţia cultă. Exemplul Eminescu, în care a demonstrat live temeiul acestei legături şi profunzimea dorului românesc. Autoarea încearcă să demonstreze prin acest nou album muzical că starea de dor eminescian era o componentă apriorică în folclorul autentic românesc; ca atare, primele patru cântece din acest album sunt străvechi melodii populare româneşti de dor care atestă prezenţa sentimentului absolut al „ dorului fără saţiu ” cum spune Eminescu, în străfundul spiritual a poporului nostru, existent din totdeauna, ca un spirit eminescian avant la lettre, pe care Eminescu l-a simţit, l-a perceput şi l-a absorbit, reîntorcându-l apoi transfigurat în forma perfecţiunii, ceea ce se pune în lumină prin următoarele două piese ale albumului, melodii celebre pe versurile poetului Mihai Eminescu ” De ce nu-mi vii ” şi ” Pe lângă plopii fără soţ ” . Regăsim aici şi cele două rugăciuni închinate de Eminescu Fecioarei Maria (Rugăciune şi Răsai asupra mea, lumină lină) despre care exegeza susţine că sunt printre cele mai frumoase poeme româneşti şi universale, care ridică această aspiraţie în transcendent, la nivelul ei cel mai înalt, al tinderii către ipostaza sacră a femininului, întrupat în sfânta noastră Madonă românească. Punând pe muzică aceste poeme Lucia Olaru Nenati încearcă să le adauge, ca o alternativă românească, la seria celorlalte invocaţii de tip Ave Maria din lume. Poemele recitate de autoare sunt originale, inspirate de atmosfera eminesciană de la Ipoteşti şi ele se alătură cântecelor în crearea unei atmosfere eminesciene de înalt ozon spiritual. Ultimele două cântece aparţin în întregime, cu text şi muzică, Luciei Olaru Nenati şi ele exprimă ideea-sentiment că Eminescu s-a adăugat, ca un duh, naturii minunate a locului său de obârşie, dar şi în general, lumii spirituale, ca un nou motiv de provocare a aceluiaşi dor românesc, precum şi faptul că, dovedindu-se a fi, nu numai poet şi filozof, dar şi cântăreţ, Eminescu îndeplinea astfel cerinţele filozofilor pitagoreici, acesta fiind încă un motiv pentru care el se adaugă marilor spirite europene şi universale. Booklet-ul însoţitor, de fapt o anexă documentară substanţială, bogată în imagini fotografice, ecouri şi referinţe, constituie o micromonografie a activităţii, în special artistice, dedicate lui Eminescu, în ţară şi pe meridianele lumii, de către poeta şi fosta muzeografă la muzeul ipoteştean al Poetului, dar şi fostă directoare a Teatrului dramatic „Mihai Eminescu” din Botoşani, într-o perioadă de mari dificultăţii, dar şi de mari performanţe. Pe coperta I-a apare imaginea bisericii „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti într-un tablou în ulei pictat de Lucia Olaru Nenati , iar pe coperta a II-a: fotografia “ Cu Eminescu la mare ” în care apare autoarea , alături de bustul poetului, în holul Casei Scriitorilor de la Neptun. Acompaniind în mod inspirat marele eveniment al „intrării în Europa”, această creaţie sincretică – eveniment cultural de excepţie ! – încearcă să demonstreze încă o dată, dar cu argumente cu totul inedite, calitatea de „cetăţean european” a lui Eminescu, universalitatea lui şi a spiritului românesc profund şi faptul că nu numai Sibiul poate fi o capitală europeană, dar şi că spaţiul genezei lui Eminescu are rangul de matrice spirituală europeană.

Anunțuri