~Dorin Suciu: „Ctitorii românești în Țara Sfântă”

Ierihon – lumina credinței

Muntele Carantania, muntele Ispitirii sau al Postului, domină, aspru și golaș, luxurianta grădină de palmieri, curmali și portocali la marginea căreia se află orașul Ierihon și valea verde a Iordanului. Jur-împrejur, până la Marea Moartă și la munții care se ghicesc albăstrui în zare, se întinde dezolantul pustiu al Iudeii. Localnicii palestinieni numesc acest munte Jebel Quruntul, o adaptare a expresiei latine Mons Quarantana, muntele celor 40 de zile ale postului ținut de Iisus Hristos după ce fusese botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul. Pe acest munte, scriu evangheliile lui Luca și Matei, L-a dus diavolul pe Mântuitor și l-a ispitit oferindu-i toate bogățiile și slava împărățiilor daca i se va închina. Iar Iisus i-a dat răspunsul care a devenit unul dintre cele mai cunoscute citate din Noul Testament: „Piei, satano! Căci scris este: Domnului, Dumnezeului tău să i te închini și Lui singur să-I slujești”.

În coasta muntelui auster, pe locul unei biserici paleocreștine, ridicată pe locul unde tradiția spune că a fost ispitit Iisus, a fost construită o mănăstire greco ortodoxă, agățată, neverosimil parcă, de coasta muntelui. Nu departe, se află peșterile în care, în vechime, și-au făcut sălaș monahii creștinismului timpuriu. Funiculare, care duc turiștii pe Muntele Ispitirii, trec tăcute pe deasupra ruinelor orașului biblic Ierihon. Zidurile sale, scrie Biblia, s-au prăbușit cu vuiet în strigătele războinice ale poporului evreu după ce acesta, împreună cu preoții care purtau chivotul legii și sunau din trâmbițe, înconjurase cetatea de șapte ori. „Au fost trecuți prin tăișul sabiei, consemnează Cartea lui Iosua, toți locuitorii cetății, bărbați și femei, tineri și bătrâni, boi, oi și măgari, iar cetatea a fost arsă cu tot ce era în ea”. Primul holocaust consemnat de Istorie…

Tărâmul Ierihonului este unul al superlativelor. Aici, în cea mai adâncă depresiune terestră, la 350 de metri sub nivelul mării, se află cea mai mare oază din lume și ruinele orașului considerat a fi cel mai vechi oraș al din lume, construit în urmă cu peste 10 000 de ani.

Un loc binecuvântat. Doar privind de la înălțime poți înțelege de ce vechea țară a Canaanului era numită „țara în care curge lapte și miere”.

Peste secole, așa cum dovedesc Evangheliile, Ierihonul va deveni unul dintre cele mai importante locuri ale nașterii creștinismului. Aici a fost vindecat orbul care avea credința că Isus îi poate reda vederea, locul în care Domnul Hristos l-a convertit pe Zaheu, mai-marele vameșilor care și-a dat jumătate din avere săracilor, și unde, înainte de a pleca spre Ierusalim, Mântuitorul i-a anunțat pentru a treia oară pe ucenicii săi despre patimile și moartea sa ce aveau să vie.

În acest tărâm esențial al spiritualității creștine, a început în anul 1999 înălțarea celui mai important Așezământ Românesc Ortodox din Țara Sfântă și care acum se apropie de faza finală. Istoria nașterii acestei capodopere de arhitectură bisericească este pilduitoare. Întâi a fost Gheorghe Samoilă, un brutar român la Patriarhia Ierusalimului care, prin anii 30 ai secolului trecut, a cumpărat o bucată de pământ la Ierihon cu gândul, se zice, de a ridica pe ea o bisericuță, fie și cu ziduri de cărămidă nearsă. A fost apoi, prin 1947, arhimandritul Victorin Ursache, delegatul patriarhal la Locurile Sfinte, arhiepiscopul de mai târziu al românilor din America, care s-a străduit și el zadarnic să ridice în acele locuri un lăcaș de rugăciune. Și marele preot Ilarion Argatu, arhimandrit al Sfintei Mănăstiri Cernica, a dorit cu ardoare ridicarea în acel loc a unei mănăstiri ortodoxe care să adăpostească toate măicuțele române din Israel. Drept care, va răscumpăra terenul de la moștenitorii brutarului și îl va dona Patriarhiei Române. Pentru că suprafața era insuficientă, aceasta va mai cumpără un hectar de teren, dar până spre sfârșitul mileniului, toate eforturile de începere ale lucrărilor așezământului nu vor fi încununate de succes.

În mod simbolic, anul jubiliar în care se împlineau două mii de ani de la nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, a marcat începutul construirii mult doritului așezământ ortodox de la Ierihon. Un rol esențial în obținerea aprobărilor de la Autoritatea Palestiniană și în demarea monumentalei construcții l-a avut arhimandritul Ieronim Crețu, reprezentantul Patriarhiei Române la Ierusalim.

Sfînta Masă din altarul viitoarei biserici a fost târnosită la 8 ianuarie 2000 – a doua zi a Crăciunului după stilul vechi păstrat de Patriarhia Ierusalimului – de către preafericitul Patriar Teoctist, în contextul sărbătorilor panortodoxe închinate jubileului Nașterii Domnului. Proiectul așezământului a fost realizat de profesorul Sorin Ilie Vasilescu, decanul Institutului de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, împreună cu arhitectul Horia Gavriş. Biserica, care poartă hramul Nașterii Domnului, este concepută în stil românesc fiind de o rară frumuseţe. Complexul, care înconjoară biserica pe trei laturi cuprinde stăreția și paraclisul, clopotnița, biblioteca cu tavan de sticlă, camerele oficiale de primire și 50 de camere pentru pelerini. Clădirile, placate la exterior cu piatră roză de Bethleem, piatră albă de Ierusalim și piatră roșie de Hebron, sunt înălţate pe trei niveluri. De pe terasa ultimului nivel privirea poate cuprinde, în patru zări, toate așezămintele monahale din jur: mănăstirea de la Izvorul Sfântului Elisei, ucenicul marelui profet Ilie, până azi sursa principală de apă a Ierihonului, mănăstirea Sfântului Gherasim de la Iordan, mănăstirea Sfântului Cuvios Eftimie cel Mare și Mănăstirea Sfântului Cuvios Teoctist.

Interiorul bisericii a fost zugrăvit cu un gust desăvârșit de pictorii de biserici Ion și Daniela Moldoveanu. Scene din Noul Testament sunt redate cu măiestrie și minuțiozitate. La rândul ei, cupola inspiră un sentiment de grandoare. Nimic nu lipsește pentru ca totul să pară desăvârșit. Poate doar patina vremii…

Aşezământul nu este doar o realizare excepțională din punctul de vedere al arhitecturii bisericești, de mare prestigiu pe planul ortodoxiei române, ci și una destinată pelerinilor români, cu atât mai mult cu cât reprezentanţa patriarhală din Ierusalim, construită din strădania patriarhului Miron Cristea, nu are spaţii suficiente pentru acest scop. Mai mult decât atât însă, ne-a precizat arhimandritul Ieronim Crețu, noul aşezământ de la Ierihon, care vine să completeze zestrea bisericească a Patriarhiei Ortodoxe Române în Țara Sfântă, este un popas pentru urcuşul duhovnicesc, un urcuș spre cunoașterea învățăturilor și minunilor celui care a pătimit pe cruce pentru a mântui omenirea.

Dorin Suciu Foto: Irina Airinei

Marele complex monahal de la Ierichon are nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru ca lucrările să poată fi încheiate. Oricine poate da un ajutor o poate face prin intermediul conturilor deschise la Banca Comercială Română pentru Patriarhia Română, Aşezământul Ortodox Român de la Ierusalim Israel

cont în lei 25113125106 ROL

cod IBAN RO 92 RNCB 5040000000250106

cont în dolari 25113125108

cod IBAN RO 38 RNCB 5040000000250108

cont în euro 25113125107

cod IBAN RO 65 RNCB 5040000000250107

Anunțuri