~Dan Brudaşcu: „Isteria anti-românească din Italia; de unde provine ea?“

Asistăm la una din cele mai periculoase, dar şi isterice acţiuni de discreditare a României şi a poporului român de către reprezentanţii unor autorităţi publice din Italia ca urmare a nenumăratelor fapte criminale şi a ilegalităţilor comise în ultimii ani de unii cetăţeni români, care au culminat cu o crimă odioasă, ce a îndurerat şi revoltat deopotrivă pe cetăţenii celor două ţări. Personal, condamn cu tărie absolut orice încălcări ale legii sau acţiuni ce atentează la liniştea şi siguranţa oamenilor şi a avutului lor, oriunde ar fi acestea comise. De asemenea, cred că multe din aceste fapte şi acţiuni sunt rezultatul direct al prăbuşirii economiei naţionale şi a obligării de către guvernanţii, corupţi şi incopetenţi ai României, de după 1990, a milioane de cetăţeni români să emigreze pentru a putea supravieţui. Distrugerea sistematică a mii de întreprinderi, inclusiv prin privatizări oneroase şi ilegale a sporit, lună de lună, armata şomerilor şi a sărăciei în România.. Clasa politică românească, pusă ea însăşi pe jaf şi fraudă, nu numai că „n-a văzut” ce se întâmplă, dar a încercat să ascundă adevărul şi să lase lucrurile absolut la voia întâmplării. De aceea, milioane de români, inclusiv personae cu studii universitare şi titluri ştiinţifice pentru care s-au cheltuit miliarde de dolari de la bugetul de stat al ţării, au părăsit România, lăsând-o şi mai săracă, dar şi mai puţin capabilă să facă faţă, în viitor, încercărilor la care va fi supusă.

Datorită disperării, mizeriei, dar mai ales a lipsei oricărei perspective de a scăpa de sărăcie în propria lor ţară, uitaţi, neglijaţi şi abandonaţi de autorităţile statului roman, emigranţii români au acceptat, adesea cu mult prea mare uşurinţă, comportamentul discriminatoriu la care au fost şi mai sunt supuşi în noile lor ţări de adopţie.

Este foarte adevărat că, împreună cu atâţia cetăţeni români cinstiţi, muncitori, bine pregătiţi professional, au părăsit România şi numeroşi infractori sau peroane care şi în ţară erau grav certate cu legea. Acestea, odată ajunse în Occident, au revenit la vechile lor obiceiuri alăturându-se şi colaborând cu infractorii şi criminalii locali, devenind un grav şi autentic pericol pentru siguranţa, bunăstarea şi avutul cetăţenilor din acele ţări.

Deşi astfel de situaţii au fost totdeauna cunoscute autorităţilor române, acestea nu au făcut nimic sau mult prea puţin pentru a stopa infracţionalitatea şi criminalitatea comise de cetăţenii români emigranţi.

Cele mai drastice măsuri, până acum, au fost luate de autorităţile italiene. Este dreptul şi datoria lor să-şi protejeze proprii cetăţeni, să asigure un climat de siguranţă şi legalitate în ţară. Dar de aici şi până la isterizările şi măsurile de tip fascist este un drum pe care nu îl pot tolera. Autorităţile italiene trebuie să înţeleagă că una sunt măsurile ferme, pentru cazuri concrete, clar identificate, şi alta campania fascistoidă, iresponsabilă la care au recurs reprezentanţii unor autorităţi locale şi centrale îndreptate exclusiv împotriva românilor şi a cetăţenilor României aflaţi în peninsula italică.

Aş dori să reamintesc acelor primari, prefecţi şi chiar miniştri italieni isterizaţi şi inconştienţi că, în România, după 1990, au venit sute de mii de italieni atraşi de posibilitatea unor câştiguri rapide şi fabuloase. Sunt extrem de numeroase cazurile de italieni care, în această perioadă, au săvârşit inclusiv crime în România, audit ţepe economiei şi propriilor lor parteneri, au creat adevărate drame în mii de familii de români, fără ca vreo autoritate română, deşi îndreptăţită, să dispună măsuri de expulzare a infractorilor, de condamnare a poporului italian din rândul căruia aceştia proveneau.

Nu cred că asemenea reacţii, lipsite de logică, dar şi de raţiune pot servi înţelegerii multiseculare dintre români şi italieni. Dar, pe termen mediu şi lung, toată această tevatură, aceste măsuri extremiste, pot crea grave prejudicii nu numai României, ci şi Italiei, că ele vor da câştig de cauză grupărilor extremiste şi fasciste din viaţa politică italiană.

Autorităţile de la Bucureşti cred că este cazul să treacă la găsirea acelor măsuri care să stopeze compromiterea şi terfelirea demnităţii şi imaginii României în lume, dar şi să sancţioneze, în temeiul legii şi al Constituţiei, orice ilegalităţii şi crime săvârşite, în ţară şi peste hotare, de cetăţenii români, indiferent cine sunt ei.

Cred, totodată, că problema,. prin gravitatea şi complexitatea ei, trebuie, deopotrivă, să preocupe şi autorităţile comunitare competente, în parte responsabile de situaţia gravă creată. 

DAN BRUDAŞCU,
Fost deputat şi secretar al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor

Anunțuri