~Eva Iova: „Festivaluri hibride“

Dupa 1990, odata cu democratizarea, comunitatile locale din centrul si estul Europei au inceput sa-si creeze o imagine aparte, sa-si caute specificul local. La acest demers au contribuit in mare masura si festivalurile de vara, care ajungand la mai multe editii, si-au pus amprenta pe cate-un oras sau sat.

Asa cum la Jula s-a incetatenit deja traditia organizarii Festivalului Renascentist, de numele orasului Sighisoara se leaga strans Festivalul Medieval si am mai putea insira numeroase exemple din ambele tari, tot asa si in comunitatile locale romanesti din Ungaria s-a cautat un element specific in jurul caruia, in cursul verii, sa se organizeze cate-un festival.
La Micherechi, intelectualii din sat si cei originari de acolo, au inceput discutiile pe aceasta tema mai ales dupa asezarea de catre fosta conducere a primariei a bustului Sfantului Stefan al ungurilor, in centrul satului, tocmai in fata cu biserica ortodoxa romana. Multi se intrebau: ce avem noi, romanii din Micherechi, cu Regele Istvan? Fostul primar a primit atunci multa critica pentru aceasta. Insa bustul troneaza pana in ziua de azi in parcul central, pentru ca un monument este mult mai usor de asezat decat de desfiintat. Polemica pe tema bustului Regelui Istvan a avut totusi si un rezultat: micherechenii si-au clarificat care sunt acele lucruri care ii reprezinta cel mai bine: dansul popular si castravetele. Cultivarea castravetilor are deja o traditie de aproape patru decenii in cercul micherechenilor, acestia ajungand printre principalii producatori de castraveti din Ungaria. Era, deci, o idee originala ca festivalul de vara al micherechenilor sa se numeasca Festivalul Castravetilor.
Elanul cu care s-a pornit pentru incetatenirea acestei manifestari locale insa se pare ca a scazut, iar organizatorii nu mai dau importanta specificului local, si anume: ca acesta este un sat locuit in mare majoritate de romani, unde pe strada, la alimentara sau la coafor se vorbeste romaneste, iar micherechenii iubesc foarte mult nu doar dansurile populare locale, ci intregul folclor romanesc. Nici la a sasea editie a festivalului nu s-a gasit un moderator sa prezinte programul (si) in limba romana. Un gest nepoliticos fata de numerosii oaspeti invitati, prieteni sau rude din Romania. O mare pacaleala este si lansarea unui „Festival al dansurilor romanesti”, cand pe scena 90% din coregrafii sunt numai dansuri unguresti. Niciodata nu va putea concura Micherechiul cu un festival al dansurilor maghiare de la Jula sau de la Seghedin, dar nici nu trebuie. Micherechenii n-au de ce sa se rusineze, sa se complexeze singuri, pentru ceea ce sunt: romani din Ungaria, vorbitori de grai crisan, cu dansuri, cantece, traditii specifice Bihorului. Punct. Atat.
In cautarea specificului local, o minte schizofrenica din Apateu a inventat cu un an in urma un festival care poarta numele de „IV. Kun Laszlo Fesztival” (Ladislau Cumanul IV). Din programul celei de-a doua editii, care va fi la sfarsitul acestei saptamani, nu reiese ca in cadrul celor doua zile ar fi inclus si ceva element romanesc, cu toate ca in localitate functioneaza o singura scoala, iar aceasta se numeste romaneasca. Ce reprezinta pentru apateni Kun Laszlo? Probabil acelasi lucru ca pentru micherecheni bustul Regelui Istvan. Adica, nimic.
Prin organizarea unor festivaluri hibride, continua construirea acelei imagini conform careia romanii din Ungaria sunt niste corcituri, iar cultura sau limba corcita nu reprezinta nici o valoare. De la acest punct este doar un mic pas pana la asimilarea totala, pana la disparitia definitiva. Depinde numai de noi, daca suntem in stare sa oprim acest proces si sa ne recastigam increderea in propriile noastre valori.
EVA IOVA, Foaia Romaneasca

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s