~“Premiile Gojdu”: Cum a rămas pe dinafară de la nominalizări Iosif Popa ?

In decembrie 2005,printr-o decizie iresponsabila,stapanirea de la Bucuresti a cedat statului ungar intreaga ”Mostenire Gojdu“, in valoare de multe miliarde de dolari. Contestarea acestei initiative aberante , mai intai palida , s-a intarit cu timpul dar fara cine stie ce succese iar urmele ”Ordonantei blestemate” adoptata de Guvern se pierd in obscuritatea birourilor Parlamentului .

” Razboiul pentru recuperare ” pare definitiv pierdut.In aceasta situatie , niste ” aflatori-in-treaba “de pe la Oradea s-au gandit sa acorde cateva “medalii”si”diplome”de recompensa “luptatotilor pentru cauza Gojdu” desi nu exista nici o izbanda si nu era timpul pentru felicitari reciproce ci , dimpotriva, pentru actiune si coeziune.S-a si alcatuit un fel de comisie in acest scop si,dupa o deliberare sumara, a procopsit pe cateva persoane apropiate “deliberatorilor”,prin arborare de insigne in piept.Ideea insasi de a darui decoratii “cand bat tunurile”este deopotriva extravaganta si ridicula dar si in aceasta situatie ramane inexplicabila eliminarea de la”masa de protocol ” a prof.IOSIF POPA, eminent militant idealist pentru ”Mostenirea Gojdu”. Dl. Popa si-a alcatuit singur “dosarul de premiere” dar nu si-a imaginat ca in Romania impostura dicteaza; acum a aflat.Publicam aici fragmente dintr-un interviu acordat de el,in aceasta materie, jurnalistului Gh.Crisan. Se va vedea astfel ca si astazi uzurparea domneste si e boala grea.

____________________________________________________________

Am răsfoit dosarul dvs. şi m-am oprit în special la cele două persoane competente care au făcut propuneri: scriitorul George Roca, membru al Academiei Româno-Americane, redactor al revistei Agero, şi conf. univ. dr. C-tin Mălinaş, preşedintele Asociaţiei române pentru Ex Libris. Cu toate acestea, nu v-am văzut printre nominalizaţi?

Se mai întămplă, deşi preşedintele Comisiei de mass-media a exclamat după ce mi-a văzut dosarul: “Impresionant dosarul lui Popa!”

Deh! Oamenii îşi mai schimbă opţiunile mai ales când sunt “iritaţi” de soarta moştenirii lui Gojdu?! Acelaşi lucru sau chiar şi mai rău mi s-a întâmplat anul trecut (tot la nominalizări), când am lăsat onoratei comisii de atunci un teanc de articole publicate în diverse ziare şi reviste, copii ale celor publicate pe diverse site-uri pe internet şi am avut marea surprindere să le găsesc la vreo trei săptămâni după nominalizări pe acelaşi birou, lipite cu acelaşi scotch, fără să se fi atins cineva de ele.

Ar fi trebuit să conteze cele peste 100 de articole publicate in revista Flacara, ziarul Crisana, Romania Libera, revista Cele trei Crişuri -documentarul despre cpt. Vasile Jarca, în cartea lui C-tin Moşincat “La pietre de hotar”, amplu document despre faptele grănicerilor de la Diosig din toamna lui 1940, fotoreportajul documentar “La izvorul lui Horea”, publicat în revista Familia română.

M-am implicat în acţiunea pentru recuperarea averilor lui Gojdu, de altfel, aceasta fiind tema abordată în majoritatea articolelor publicate.

Un colectiv alcătuit din C-tin Mălinaş, Mihai Drecin şi subsemnatul a iniţiat Parastasul de la Biserica cu Lună, numeroase alte slujbe de pomenire, la Biserica Albastră, în com. Bratca, la Tinca, unde a fost deputat, s-au făcut demersuri ca Emanuil Gojdu să devină Cetăţean de Onoare al localităţii.

Au fost strânse peste 55.000 de semnături ca testamentul lui Gojdu să fie înfăptuit aşa cum l-a gândit marele Mecena.

Aţi depus recent două cărţi la Editura Universităţii din Oradea, inspirate din activitatea unui om de ştiinţă bihorean şi o alta despre activitatea de jurnalist?

Prima carte, “Un Einstein al Bihorului – ing. Varadi Ernest” (inventator mondial, a inventat uleiul polar, cu care ruşii au zburat în 1952 peste Polul Nord spre America în premieră absolută) a fost propusă Consiliului Judeţean Bihor pentru a fi inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri extrabugetare, dar nu a fost acceptată pe motiv că unul din documentele importante ce susţin această cauză “nu a avut şi o copie xerox”. Am încercat acelaşi lucru la Primăria Oradea, dar nu am primit nici un raspuns. Editura Metropol din Berlin şi-a manifestat interesul faţă de carte, în urma consultării unui rezumat privind conţinutul traducerii în limba germană, revenindu-i autorului.

A doua carte se numeşte “Merinde pentru Presă” şi este o antologie dinamică de anchete, interviuri, reportaje şi cronici de ziarist publicate în 2005-2006. Acestea din urmă pot constitui, de ce nu, lecţii pentru începători în această meserie…

Tot în ultimul an, am monitorizat aproape tot din ce a apărut în presa scrisă din România legat de Emanuil Gojdu, în revistele tipărite ale românilor din diaspora şi cele de pe internet (din SUA, Germania, Austria şi Ungaria) în vederea alcătuirii unei monografii.

Am pregătit 160 de portrete ale unor importante personalităţi bihorene, majoritatea complet necunoscuţi opiniei publice.

Ce veţi întreprinde faţă de această crasă incorectitudine?

În primul rând doresc să aflu şi să cer aducerea la cunoştinţa opiniei publice a competenţei membrilor comisiei din care face parte, întâmplător, un fost redactor-şef al Gazetei de Oradea, care dacă încă nu a dat cu “subsemnatul”, încă nu-i târziu; la această gazetă a lucrat până de curând şi unul dintre cei nominalizaţi, iar un altul este redactor muzical, deci ar fi putut să concureze la categoria muzică, iar al treilea nominalizat, specializat in talk-showuri ar fi fost mai indicat să concureze cu cei de la teatru. În rest sunt şi alte posibilităţi să-i stopăm pe cei care promovează impostura.

Interviu de Gheorghe Crisan