~România ideală: CAPITALA ÎN ARDEAL – o propunere a istoricului Ionut Ţene

Odată cu procesul de integrare în Uniunea Europeană, România are nevoie de o înnoire. Aceasta s-ar putea înfăptui prin mutarea capitalei la Alba-Iulia, în Ardeal. Pentru români, Alba-Iulia reprezintă un oraş simbol. Aici a fost aşezarea dacică, Apoulon şi municipiul roman Apulum, constituind o continuitate sinergică şi simbolică a originii daco-romane a poporului român.

Mulţi se vor întreba: „De ce Alba-Iulia?”. Un răspuns poate veni de la situaţia geografică a oraşului, aproximativ în centrul Ţării, şi mai aproape de Occident, de valorile lui civilizatorii, dar şi de anumite tradiţii specifice româneşti conservate în Ardeal.

În Alba-Iulia a intrat triumfal Mihai Viteazul – voevodul unificator – la 1 noiembrie 1599, după trei zile de la victoria din localitatea Şelimber, fixându-şi aici capitala celor trei Ţări Române, intitulându-se „voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei”.

În vederea sprijinirii românilor ardeleni de religie ortodoxă, Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia Ortodoxă Română la Alba-Iulia, având conştiinţa unităţii confesionale a românilor. Faptele lui Mihai Viteazul au devenit imbold şi model de acţiune şi unitate românească pentru toţi românii epocii moderne. De aceea, nu întâmplător aristocraţia maghiară şi birocraţia de stat austriacă i-au tras pe roată, la 29 februarie 1785, pe răsculaţii români, Horea şi Cloşca, la Alba-Iulia, pentru a fi un avertisment tuturor românilor care-şi apărau drepturile. Locul tragerii pe roată a fost denumit în mitologia populară „Câmpul lui Horea”. Pe acest câmp simbolic peste 100.000 de români, la îndemnul Partidului Naţional Român, au hotărât, pe 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România. De atunci Alba-Iulia întrupează spiritul unităţii naţionale, oraşul simbol al tuturor românilor. Pe linia deschisă de Mihai-Viteazul, în anul 1922, autorităţile au înălţat Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii Neamului, unde pe 15 octombrie s-a desfăşurat încoronarea ca „rege al tuturor românilor” a lui Ferdinand I. După Revoluţia din Decembrie 1989, românii profitând de democraţie şi-au afirmat, în fiecare an, la 1 decembrie – Ziua Naţională a României, ataşamentul faţă de Actul Unirii şi de hotărârile luate pe Câmpul lui Horea de la Alba-Iulia. Ziua Naţională a României a fost proclamată la 1 Decembrie ca recunoaştere centrală în istoria românilor a Actul Unirii de la Alba-Iulia, din 1918.

În 1994, Parlamentul României a hotărât ca municipiul Alba-Iulia să fie declarat „Cetate Simbol a Marii Uniri a Românilor” recunoscându-se primordialitatea aproape mitică a acestui oraş în inimile românilor.

Consider că atât moldovenii, cât şi muntenii ar accepta mutarea Capitalei României la Alba-Iulia, datorită semnificaţiei speciale a acestui oraş. Dacă Capitala României ar fi mutată la Braşov sau Cluj, mulţi români din Vechiul Regat ar considera acest lucru o excrescenţă regionalistă, un complex de superioritate a ardelenilor.

Municipiul Alba-Iulia, cu o populaţie de 66.369 locuitori, situat în centrul podişului ardelean, întins pe o suprafaţă de 10.365 ha, deţine un potenţial de extindere pe prima terasă a Mureşului de 10 km şi o posibilă atracţie şi dezvoltare turistică pe partea de vest a oraşului străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici, cu Vârful Mamut (630 m). Lunca Mureşului oferă o viabilă şi pitorească extindere, iar şoseaua internaţională E80 modernizată leagă viitoarea capitală de restul ţării şi Europa Centrală. Prin mutarea sediilor instituţiilor centrale de stat, a ambasadelor, pe o durată de câtva ani, Alba-Iulia ar cunoaşte o creştere a teritoriului şi populaţiei substanţială, ce ar putea ajunge la cifra de 500.000 de locuitori, cu o dezvoltare urbanistică specifică unei Capitale.

Despre mutarea Capitalei României la Alba-Iulia se poate pronunţa poporul român. Astfel, Parlamentul României, la iniţiativa unui partid politic, va hotărî, prin lege, organizarea unui referendum naţional, la care românii să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord cu mutarea Capitalei României la Alba-Iulia. În caz de un răspuns pozitiv, Guvernul României ar lua măsurile şi hotărârile legale, pe o perioadă de câţiva ani, privind mutarea instituţiilor centrale şi a ambasadelor la Alba-Iulia.

Politicienii români se pot inspira după modelul german în legătură cu transferarea, pe o perioadă mai îndelungată de timp, a instituţiilor de stat din Bonn la Berlin din anii ’90 ai secolului trecut.

Ideea mutării Capitalei României la Alba-Iulia este o provocare care cheamă românii să iasă din spectrul indiferenţei civice şi a crea premisele de ne construi, ca naţiune, un viitor al speranţelor împlinite, mai aproape de valorile morale ale Europei, mai aproape de spiritul nostru. E vremea ca românii să depăşească răscrucea social-culturală dintre Occident şi Orient, spre o modernitate asumată şi adaptată valorilor democratice. Alba-Iulia ar deveni noua imagine a unei Românii prospere şi democratice, o capitală model de civilizaţie românească şi occidentală.

Anunțuri