~Elisabeta Iosif: „Poveşti ale Porcului“, animalul-strămoş cu semnificaţii universale

Povestea porcului pe glob – Simboluri si legende in diferite zone pe glob

Porcul simbolizeaza aproape universal lacomia,dar”carnea de porc este rezervata celor care traiesc senzual”noteaza Sf.Clement din Alexandria.Pornind de la aceasta consideratie,sa nu uitam de centrul Rotii tibetane a Existentei,unde figureaza porcul cu aceeasi semnificatie.Nu trebuie ignorata nici parabola evanghelica a” margaritarelor aruncate porcilor”imagine a adevarurilor spirituale revelate fara chibzuinta celor ce nu sunt demni sa le primeasca si nici in stare sa le inteleaga.”Nu trebuie sa zvarli perle la porci”,spun Scripturile.In realitate nu de perle era vorba ci de margaritare(margarita inseamna atat in latina,cat si in franceza veche,perla)”.Jean-Paul Clebert aminteste si de Bestiarul celtic,dar animalul a beneficiat insa si in Europa occidentala de o exceptionala favoare,devenind insotitorul traditional al sfantului Anton in desert.Tema iconografica a capatat o alta semnificatie mai tarziu, fiind vorba de privilegiul pe care-l aveau membrii confreriei sfantului Anton,de a lasa sa se rataceasca pe strazile oraselor turme de porci, ce purtau clopotei,cu care isi hraneau bolnavii din spitale lor.Ludovic al XI-lea confirma acest privilegiu.E cunoscut tabuul alimentar al carnii animalului in lumea mediteraneana.Egiptenii il considera animal lunar si il sacrifica in ziua cu luna plina,mancand carne de porc numai in aceasta zi.Evreii il considera impur pentru ca,desi are copita despicata,nu rumega (un tabu explicat din motive de igiena).Dar sacrificarea porcului este universala.In Egipt ,ne spune Herodot,era oferit Lunei,iar carnea se mananca in ziua cu luna plina.In schimb,grecii obisnuiau sa sacrifice un porc zeitei Demeter in cursul ritualurilor de la Eleusis,fiind asvarlit in prapastii’ simbol al fertilitatii, prin amestecul cu semintele,fecundand pamantul,pentru recolte bogate.La noi sacrificiul porcului se face in ziua de Ignat,fiind considerat animalul din care se gatesc preparatele sarbatorilor de Craciun si Anul Nou.

Am mai putea discuta despre legendele ce circula in unele zone ale globului.Amintim doar ca „in legendele grecesti,vrajitoarea Circe avea obiceiul sa-i prefaca pe barbatii care o pisau cu dragostea lor in porci.Alteori ii atingea pe oaspeti cu bagheta ei fermecata,transformandu-i in porci”(dictionar de simboluri).Porcul este animalul –stramos,intemeietorul uneia dintre cele patru clase ale societatii malaneziene,iar pentru „sino-vietnamezi,o exceptie insemnata,din cauza infatisarii sale prospere,facand din porc un simbol al belsugului”(Jean Chevalier),ca si pentru egipteni,in ciuda oprelistilor,”Nut, zeita a cerului si muma vesnica a astrilor,figura pe amulete sub chipul unei scroafe alaptandu-si purceii”(Alain Gheerbrant).Porcul este considerat purtator de noroc,inGermania,ca si la noi,in Romania,dar si in Franta,unde in balciuri se vand porcusori de turta dulce,pe care se inscrie numele persoanei iubite.

De la „povestea porcului”si semnificatiile lui pe glob lagastronomia romaneasca.Reteta pentru masa deCraciun

Sarmale batranesti

Simbol al bucatariei romanesti traditionale,sarmalele au devenit un brand pentru turismul rural,calatorii de pretutindeni neconcepand o masa fara acest preparat,despre care,de fapt ,nu li se spune ca are o reteta straveche.Nu exista Craciun fara sarmale,dupa cum nu exista sarmale mai bune decat cele din carne de porc.Si pentru a demonstra vechimea acestui fel de mancare ,va oferim o reteta streveche:

sarmale batranesti”.

1 kg de carne de porc fara os,o ceasca de orez(sau pasat),sare,2 cepe,3 linguri de untura de porc,o varza murata,300g slanina,100g sorici,piper macinat,2 linguri de bulion(Retete culinare pentru toti,Maria Cristea Soimu)

Se alege orezul(pasatul)de impuritati,se lasa in apa calda sa se inmoaie.Se toaca doua cepe si se calesc in trei linguri de untura proaspata de porc.Se aduga orezul,pana scade zeama,se amesteca,intr-un vas adanc cu carnea de porc.Dar carnea(proaspata iar in alte retete amestecata cu cea afumata),este taiata(nu data prin masina de tocat!) cu un cutit asutit in cubulete si asa maruntita fin se amesteca ,adaugandu-i-se o lingura de bulion,sare,piper macinat.Varza acra,pusa o ora in apa rece,se desface in foi si se ruleaza in foile ei ,carnea,amestecata bine ,framantata inainte cu toate igredientele.Apoi ,se toaca 300 g.de slanina de porc,se unge cu ea peretii unei oale de pamant(tinuta in prealabil in apa n.a.) .La fundul oalei se pune soriciul,taiat subtire, deasupra varza acra tocata si apoi sarmalele.Printre randurile de sarmale se asaza bucati de slanina,sorici,iar deasupra varza tocata si dupa gust,amestecata cu cimbru.Se acopera totul cu o lingura de bulion de rosii,cu apa calda si se fierbe pe vatra focului sau in cuptor,la foc mic,doua ceasuri.Se serveste cu mamaliga calda si cu smantana deasupra…Pofta buna!

Sarmalele batranesti se prepara si astazi dupa aceasta reteta,mostenita de veacuri si folosita cu succes in satele maramuresene,unde am fost in octombrie si unde ,parca ,nicaieri n-am mancat sarmale mai bune.Dar reteta strabuna e respectata si de bucovineni sau ardeleni.Iar „datoria noastra este sa va fim utili”asa cum spunea scriitorul elvetian Henri F, Amiel,analist meticulos al vietii interioare.Daca nu asa cum o dorim,cel putin asa cum putem.

ELISABETA IOSIF