~Păr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, in memoriam – o evocare de pr. Gheorghe Naghi, SUA

Biserica, prin moartea Parintelui Gh. Calciu, a deveni mai bogata in cer dar mai saraca pe pamant, marturisea, cu incredere in Dumnezeu, Parintele Steven de la Holy Cross Monastery din Castro Valley (California) unde a poposit Parintele Calciu in vizitele sale pe aceste meleaguri, deseori. Spre onoarea noastra, Parintele s-a oprit in drumu-i indelungat pe aici strangand in mica bisericuta a Manastirii, puzderie de crestini, care veneau ca la Maglavit cunoscandu-i renumele de care se bucura, doar sa-l vada, sa-l atinga, sa schimbe cu el o vorba, sa-si spuna pasul, sa asculte o indrumare, sa fie binecuvantati de acest modest preot al Bisericii Ortodoxe cu alura inconfundabila de sfant marturisitor. Entuziasmul crestinilor nu era intamplator. Cei mai ilustri barbati ai natiunii romane, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Paul Goma s-au pus in fruntea Comitetului pentru eliberarea Parintelui din inchisoare. Iar americanii se adunau si ei, ca niciodata, la un preot roman din cauza nezduncinatei stime cu impregnarea de martir in viata pentru indeluinga sa suferinta pentru Hristos. Mai ales ca marile varfuri ale lumii religioase si politice ale momentului, Papa Ioan Paul al II-lea, Margaret Thacher, Ronald Reagan, George Bush – tatal au intervenit pentru eliberarea lui. Trecerea de care se bucura la Manastirea “St. Paisius” de la Forestville a devenit legendara. Era iubit ca nimeni altul si prezenta lui acolo marca sarbatoarea zilei. Cand venea el si Parintele Staret Hermann aparea “ca din pamant” de la Platina (cale de cateva ore bune de mers), sau de oriunde altundeva se afla, Mother Nina, a carui limba romana era cuceritoare (a invatat-o in Romania), il intampina cu atata dragoste, ca de altfel si Mother Michaela iar ceilalti calugari si invitati stateau impietriti la masa si nu luau din bucate pana nu incepea el, dupa care, cateva ore ne desfata intru dulceata povestirilor minunate care veneau sa potoleasca setea de spiritualitate a celor de acolo Respectul si atentia Parintelui pentru exactitatea savarsirii slujbelor religioase, complet si la timp, i-au adus imensa admiratie a obstei monahale a carui viata in jurul acestora pulsa. Admiratia lor izvora si din faptul ca obstea avea protector pe Sf. Paisie Velicikovschi de la Neamt, din Romania.

Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, unul dintre disidentii cei mai inversunati ai perioadei comuniste, dupa, aproape 22 de ani de detentie politica, a trecut la cele vesnice – intr-un spital din Washington, in ziua Intrarii in biserica a Maicii Domnului, 21 Noiembrie, inainte cu doua zile sa implineasca 81 de ani – pricinuit de un cancer galopant la pancreas si ficat. A fost lucid si n-a incetat sa se roage pina in ultima clipa. A fost adus din Romania unde a fost internat de urgenta. Aici a fost vizitat, intre altii, la spitalul Militar Central din Bucuresti de Prea Fericitul Parinte Patriarh TEOCTIST. Readus in Romania, dupa o zi depus la biserica Radu Voda, a Seminarului ortodox din Bucuresti, unde a slujit, a fost inmormantat, asa cum si-a dorit, la Manastirea Petru Voda de langa Targu Neamt, unde relatia sa cu Parintele Iustin Parvu (alt fost detinut politic vreme de 17 ani) a fost una de exceptie, continuata in eternitate.

Date biografice. Părintele Gh. Calciu (n. 23 Noiembrie 1925 – m.21 noiembrie 2006) este unul dintre acei luptători anticomunişti care au mărturisit credinţa in ideea naţională şi în Hristos. A îndurat aproape 22 de ani de închisoare experimentând şi puşcăria pentru studenţi de la Piteşti (1949-1951), unde a devenit reeducator. In urma amnistiei generale din 1964, părintele Gheorghe Calciu a fost eliberat. si urmeaza Filologia şi Teologia, fiind învestit cu harul preotiei, A incercat sa obtina un doctorat in teologie, dar autoritatile comuniste nu i-au dat voie sa isi sustina teza. Parintele Gheorghe Calciu – Dumitreasa a fost profesor la Seminarul Ortodox din Bucuresti in anii ‘70 si slujitor al Bisericii seminarului. In Postul Mare al anului 1979 a rostit sapte predici, numite “Cuvinte catre tineri”, prin care a acuzat regimul comunist si in special daramarea bisericilor din Bucuresti ( Enei). Rasunetul lor a fost zguduitor. A “zguduit” din temelii subredul sistem. Majoritatea tinerilor (pe atunci) din tara, le-am auzit la “Europa Libera.”Toata lumea din Timisoara (de unde eram) cu care ma intalneam pe strada nu vorbea decat de ele si, mai ales, de imensul ecou pe care l-a avut in randul studentimii. Prezenta acestora, de la nenumarate facultati laice din Bucuresti la Biserica unde vorbea Parintele a facut neincapatoare si strazile din jurul Bisericii darmite incinta ei. A fost din nou arestat si inchis in 10 Mai 1979. In toamna anului 1980 la Sf. Liturghie din Biserica parohiei Timisoara Ghiroda-Noua, la initiativa Preotului Gabriel Cernauteanu, care era paroh acolo, a invitat inca doi preoti, pe Parintele Gaga si subsemnatul dupa care am tinut o slujba in fata nenumaratilor crestini prezenti pentru eliberarea Parintelui Calciu si a Prea Sfintitului Veniamin. Ulterior, Parintele Calciu a fost eliberat in anul 1984 la presiunea externa – asa cum am aratat – si emigreaza in .SUA in anul 1985, tara ce ii acordase cetatenia de onoare. In exilul din SUA, si-a continuat lupta impotriva comunismului, in numele lui Dumnezeu şi a depus constante eforturi pentru apararea intereselor românilor. Este autorul ideii Romfest si unul din fondatorii evenimentului bienal – cea mai mare sarbatoare a romanilor de pretutindeni -, al carui Comitet International l-a condus. Părintele Calciu a slujit la Biserica Ortodoxă Română “Sfânta Cruce” din Alexandria, Virginia, de langa Washington D.C., si a catalizat recent intemeierea unei noi biserici pentru Romanii din zona Washington DC – Biserica Sf. Andrei. In biserica “Sf. Cruce” a si fost prohodit de un sobor de 9 preoti in frunte cu Inalt Prea Sfintitul Arhiepiscop Nathanael si Prea Sfintitul Episcop Irineu. Din 2002, a fost presedinte de onoare al Asociatiei Rost – care editeaza revista cu acelasi nume. Iar ziaristul Victor Roncea marturiseste ca ” i-am adus de la Brasov distinctia muncitorilor brasoveni anticomunisti care l-au desemnat drept presedinte de onoare al Asociatiei 15 Noiembrie -1987.”Unii l-au necajit gandidu-ma la cunoscutul disident Paul Goma insa in acelasi timp il putem cita pe Razvan Codrescu, prefatatorul si ingrijitorul volumului “Razboiul intru Cuvant” care subliniaza caracterul impecabil al Parintelui astfel raspunzand, indirect scriitorului Paul Goma: ”Toata viata acestui om de dupa tragicul episod pitestean a fost una de marturisire si de jertfa. El a masurat, in sufletul si carnea sa, distanta dintre iad si rai. Poate ca nimeni nu a mai reusit dupa Pitesti o victorie morala atat de pilduitoare si de nedezmintita. Pentru ca exista un caz Gheorghe Calciu, se poate afirma ca experimentul Pitesti a esuat”

Opera. Ne referim in mod special la volumele aparute si bine cunoscute. Şapte cuvinte către tineri1; Christ is calling you. A course in catacomb pastorship;2 Rugăciune şi lumină mistică. Eseuri şi meditatii religioase;3 Războiul întru cuvânt;4 Homo americanus. O radiografie ortodoxă.5

Parintele a colaborat la diverse reviste ale exilului: Origini, Cuvantul Romanesc, Buletinul CR, Libertatea, la cele din Tara: Scara, Puncte cardinale, Rost, Lumea credintei.

In afara de cartile acestea-cele mai cunoscute- mai exista si cateva lucrari aparute in diverse reviste pe care nu le putem neglija. Mai ales ca ele se refera la efortul vietii lui, la trasatura esentiala a luptei lui de o viata: cea impotriva comunismului si marturisirea credintei in Iisus Hristos.6Ceea ce va trebui pe viitor analizat pentru a ne lamuri asupra conceptiilor sale despre viata politica si religioasa a timpului sau ca si despre o latura foarte importanta a activitatii lui, cea omiletica, va fi aplecarea, cu rabdare si migala, asupra a ceea ce se intitula asa de modest, pe cat de bogat era, BULETINUL parohial.7

Majoritatea presei din Tara si cea romaneasca din America au scris de acest moment tragic al despartirii de Parintele Gh. Calciu si de toti care l-au iubit reamintind bogatele sale daruri cu care Dumnezeu l-a inzestrat.8

Pana acuma nu s-a scris o monografie asupra vietii Parintelui Gh. Calciu. Este de inteles. Ramane cea mai buna descriere cea a lui Sergiu Grossu, aparuta in Franta si, ulterior, a lui Razvan Codrescu din prestigioasa revista ROST aparuta cu putin timp in urma.9 Se va scrie mai tarziu cand colbul uitarii se va asterne peste patimile acestei vieti si trecerea implacabila a timpului va evidentia doar zbuciumul vulcanic al acestei vieti pline de verva depuse de Parintele Calciu in slujba Neamului si a Bisericii Ortodoxe. Insa va trebui sa se tina cont si sa se studieze intreaga literatura a “inchisorilor” fara de care nu se poate intelege complet zbaterea Parintelui Calciu si a altor nenumarati eroi si sfinti marturisitori pe care Biserica ni i-a dat.10

Atasamentul sau pentru valorile Neamului este indiscutabila si constanta care se poate vedea in orice moment al vietii lui. Una din ultimele actiuni l-au prins in Tara. In ziua de joi 12 Octombrie, ora 18 la Casa judeteana de tineret din Timisoara (vizavi SIEMENS) a trebuit sa aibe loc conferinta “Despre Biserica, ierarhie si problemele spirituale ale credinciosului” sustinuta de Pr. Gh. Calciu-Dumitreasa. Organizatori: ASCOR Timisoara, FITT, dar Parintele s-a imbolnavit intre timp si nu a mai putut sa-si continue programul-dupa cum ne spune Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit NICOLAE al Banatului.

Generozitatea sufleteasca cu care l-a inzestrat Dumnezeu a fost perceputa mereu de toti aceea care l-au iubit. Si nu erau putini. El vedea biruinta crestinismului peste tot locul si mai ales prin cuvantul predicat – asa cum l-a inteles si monahul Nicolae Steinhardt11 si avea o capacitate nebanuita de iertare. Imi aduc aminte ca-mi marturisea la una din vizitele sale pe la parohia mea din Hayward ca si de o biruinta, (si era chiar o imensa biruinta), fericit ca a resit sa se intalnesca si sa ierte pe cei care l-au catertisit, demult, la comananda Securitatii. Desi unii – as spune care nu inteleg dimensiunea iertarii in crestinism – l-au criticat ca a coslujit cu Prea Fericitul Parinte Patriarh TEOCTIST. Ceea ce inseamna ca nu au inteles nimic din actiunea sa si nici din modul de comportare a unui preot fata de reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant, fata de un ierarh. Telul impacarii vechilui Exil cu Biserica Ortodoxa Romana este o cerinta primordiala pentru care Sfintia Sa nu a pregetat nici o clipa sa-si aduca jertfa necesara. Întrebat acum zece ani cum ar fi România pe care o visează şi o nădăjduieşte, Părintele Calciu formula în mod concis această sublimă profesiune de credinţă, de o discretă solemnitate testamentară: “Am să mă exprim pînă la capăt nu în termeni politici, ci în termeni spirituali. România pe care o visez eu este una care îşi va aduna la sîn pe toţi fiii risipiţi de soartă prin lume, pentru ca toţi să fim una, pe acest pămînt al suferinţelor, dar şi al bucuriilor noastre, sub semnul Crucii lui Hristos” 12 – ne marturiseste Razvan Codrescu. Părintele Calciu rămâne, – ne marturiseste tot el in continuare – în adevărata conştiinţa creştină românească, o legendă vie şi inepuizabilă, iar istoria luptei anticomuniste are în sfinţia-sa unul dintre reperele ei esenţiale.

“Iubiti-va unii pe altii cum si Iisus ne-a iubit pe noi, ca sa se vada dintru aceasta ca suntem fii Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Fiti jertfelinici! Straduiti-va pentru zidirea bisericii! Rugati-va si milostiti-va de cei in nevoi!”, acesta este ultimul cuvant lasat de parintele Calciu enoriasilor lui, dar si tuturor credinciosilor, in Testamentul Sfintiei Sale.

Ne plecam cu smerenie la catafalcul lui si-l rugam sa vegheze din inaltimea cerului la zbuciumarile noastre vremelnice intarindu-ne prin rugaciune in neputintele si slabiciunile noastre. Dumnezeu sa-l odihneasca impreuna cu marea familie a sfintilor romani!

Pr. GHEORGHE NAGHI, SUA

Anunțuri